„A însemna” se dovedește a fi un verb foarte provocator. Uneori îl vedem grafiat înseamnă/însemn, alteori însemnează/însemnez. De ce? Să vedem… În primul rând, această parte de vorbire poate îndeplini două valori morfologice diferite. „A însemna” poate fi fie verb predicativ, fie verb copulativ. Forma sa va fi stabilită ținând cont de acest aspect. Să […]
Aducem în atenția publicului nostru o greșeală de limbă puerilă, dar totuși existentă pe care dorim să o corectăm în măsura în care avem posibilitatea. Voi cum scrieți „scenă” sau „șcenă”? Termenul despre care discutăm are o etimologie multiplă, latină (scaena), italiană (scena) și franceză (scène). Să vedem și sensurile care ne sunt oferite de […]
Pentru că greșelile sunt nenumărate, dorim să le combatem prin puțină cunoaștere. Este corect să scriem „copii” și „copiii”, dar nu oricând și oricum. Să dezbatem! Înainte de cuvântul „copil” pe care îl căutăm în Dicționarul Explicativ al Limbii Române din 2009 este copie. Acesta are mai multe sensuri după cum puteți vedea. CÓPIE, copii, s. f. 1. Reproducere […]
Cuvântul chinestezic devine din ce în ce mai utilizat în limba română. Unii însă, sunt de părere că el mai poate fi scris și kinestezic. Vă invit să descoperim forma lui atestată pe teritoriul țării noastre. Chinestezic este un adjectiv derivat de la substantivul chinestezie care reprezintă capacitatea de a percepe mișcarea diferitelor părți ale […]
Te-ai simțit vreodată în viață cuprins de un sentiment de déjà-vu? Este dificil de explicat această stare, fiind una subiectivă, dar astăzi ne vom concentra atenția asupra grafierii corecte a termenului. Des întâlnit prin filme, cărți, denumirea acestui sentiment provine din limba franceză, care are sensul de impresia trăirii unei întâmplări anterioare în timpul prezent. […]
