Subiectul este partea principală de propoziție care arată autorul acțiunii (pentru construcțiile active și reflexive), cine suferă acțiunea făcută de altcineva (construcția pasivă), cui i se atribuie o însușire exprimată de numele predicativ (cazul predicatului nominal).

Întrebările subiectului:  cine? / ce?  / care este lucrul care?

Cazul subiectului (atunci când se exprimă prin substantiv/numeral/pronume) este nominativul.

Înainte de a aprofunda și mai mult acestă lecție, trebuie să facem distincția clară între subiectul logic și cel gramatical;

  1. Subiectul gramatical: se referă întotdeauna la funcția sintactică de subiect, indiferent dacă acesta este sau nu autorul acțiunii.

De exemplu:

  1. Ionel este elev (subiect gramatical, autor al acțiunii)
  2. Ionel a fost certat de mama sa. (subiect gramatical, însă autorul acțiunii este “mama” – complement prepozițional de agent.)

 

  1. Subiectul logic: este autorul real al acțiunii exprimate de predicatul verbal: indiferent dacă acesta se suprapune sau nu cu subiectul gramatical:
    • Ionel a fost certat de mama sa. (Ionel – subiect gramatical, mama – subiect logic)
    • Mi-e frică de șerpi. (frică – subiect gramatical, eu – subiect logic)
    • Vi se cuvin laude. ( laude – subiect gramatical , voi –  subiect logic)
    • Ion învață lecția (Ion –  subiect gramatical și logic)

 

De multe ori cele două se pot suprapune, însă există destule situații în care nu se întâmplă asta. Atenție, deci, la acordul dintre subiect și predicat, pentru a evita astfel de confuzii. Să nu uităm că între cele două există permanent o relație de inerență (un acord reciproc peste care nu putem trece cu vederea).

 

Îmi place fotbalul:  (poate ești tentat să zici că subiectul este “eu”, însă dacă ne uităm la persoana verbului-predicat, observăm că vorbim despre persoana a III-a: prin urmare, subiectul trebuie să aibă aceeași persoană – în cazul acesta vorbim despre un substantiv, anume “fotbalul” care va îndeplini funcția de predicat. (subiectul logic – eu, însă subiectul gramatical – fotbalul)

 

Acum că am clarificat aceste lucruri, să intrăm și în câteva detalii despre această funcție sintactică. Pentru început o să îl clasificăm:

După prezența în propoziție, subiectul poate fi:

  1. Exprimat
  2. Neexprimat

Subiectul se poate exprima prin:

  • Substantiv (sau locuțiune subtantivală): Elevii învață bine. / Marius citește tot.
  • Pronume de diverse tipuri (sau locuțiune pronominală – unde este cazul): Ei nu mai vin cu noi. / Oricine ar vrea asta.
  • Numeral (cu valoare pronominală): Doi se ceartă. / Al patrulea nu mai vrea mâncare.
  • Forme verbale nepersonale (infinitiv, gerunziu, supin): A cânta nu e chiar atât de ușor. / Se aude tunând. / E greu de reținut
  • Interjecție: Se aude poc!

 

Subiectul neexprimat se va deduce din contextul gramatical (ne referim la acordul cu predicatul). Acesta poate fi:

  • Inclus: se referă la persoana I sau a II-a: Mergi la munte? (tu) / Ne vedem la piață (noi)
  • Subînțeles: se poate subînțelege din context și se referă la persoana a III-a: Pleacă la gară (el)
  • Impersonal: se întâlnește atunci când verbul predicat nu se referă la o persoană (impersonal): Se înserează devreme. / Nu-mi arde de nimic. / Îmi pare rău de tine.
  • Nedeterminabil: nu interesează autorul acțiunii: Sună la ușă! / Plouă. (chiar dacă verbul are formă de persoana a III-a, subiectul nu poate fi stabilit din context)

 

După numărul elementelor care îl compun, subiectul se clasifică în:

  1. Simplu: Noi citim cărți bune.
  2. Multiplu: Ana, George și Cosmin s-au întâlnit în parc.

 

În ceea ce privește topica, subiectul stă în poziție inițială, însă se poate afla oriunde în propoziție.

 

Copiii merg la școală.

Merg copiii la școală.

La școală merg copiii.

 

Uneori se poate intercala între verbul copulativ și numele predicativ:

Să devină el medic!

 

Reluarea subiectului:

 

Uneori subiectul se poate relua printr-un pronume (ori substantiv) – scopul acestei reluări este, de fapt, acela de a atrage atenția asupra unui obiect:

Fata aceea de acolo, ea este soră-mea.

Tocmai băiatul de lângă ei, acela este fiul profesorului.

 

În ceea ce privește punctuația, trebuie să precizăm un aspect foarte important:

Între subiect și predicat nu vom pune virgulă!

Cu toate acestea, există câteva situații în care virgula poate apărea:

  • Intercalarea unei construcții sintactice (ori a unei propoziții): Băiatul, văzând ce se întâmplă, a țipat. / Copilul, de vreme ce era târziu, s-a băgat la somn.
  • Prezența unei structuri apoziționale: Mircea, prietenul tău, este genial!
  • Cazul unui subiect multiplu (format din trei sau mai multe elemente): Dan, Gabi și Dorel se știu de când erau copiii.

Alte dificultăți ale subiectului:

  • În propozițiile interogative cu predicat nominal, înaintea verbului copulativ va sta numele predicativ, nu subiectul: Cine a fost Mihai Eminescu? (cine – nume predicativ; Mihai Eminescu – subiect); Câți sunteți în clasă? ( câți – nume predicativ; “voi” – subiect inclus, dedus din persoana verbului – predicat.
  • În subordonatele cu predicat nominal introduse prin pronume relativ sau prin adverbul relativ “cum”, acest pronume (sau adverb) va îndeplini funcția de nume predicativ (antepus verbului copulativ), iar subiectul va sta la finalul propoziției: Nu știu/ ce înseamnă asta. (ce – nume predicativ, asta – subiect); Am văzut/ cum a ajuns el. (cum – nume predicativ, el – subiect)
  • După verbul modal “a trebui” se poate afla un alt verb (acesta din urmă va îndeplini funcția de subiect); a se observa exemplul: “Trebuie analizate problemele” – analizate – subiect exprimat prin verb (formă infinitivă pasivă) (Trebuie a fi luate măsuri – în varianta integrală)
  • Discutăm și despre subiect exprimat în alte cazuri decât nominativul; Este vorba despre pronumele relativ: există unele situații (în fraze) în care subiectul poate sta în:
      • acuzativ: Ajut /  pe cine mă ajută. (pe cine – subiect în acuzativ).
      • genitiv: Acest premiu este /al cui a muncit cel mai mult. (al cui –  subiect în genitiv)
      • dativ:  Vom da această sumă/cui o merită. (cui –  subiect în dativ)
      • atenție și la falsele subiecte: Ai mei au venit în vizită (subiectul va sta tot în nominativ, fiind vorba despre forma pronumelui posesiv, nu despre un genitiv).

Rezolvă și quizul de mai jos despre subiect! Mult succes!

Subiectul – test online

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

 

Vezi și:

Cum analizăm o frază? Pași simpli, pe înțelesul tuturor!

 

Please Login to Comment.