Iată un alt verb cu… „probleme”! Nu probleme în ceea ce-i privește conjugarea, întrucât este cazul unui verb regulat, însă apar confuzii în ceea ce-i privește radicalul. Cum rămâne: „strangula” sau „ștrangula”? Cu „s” sau cu „ș”?
Tentația are surse necunoscute; probabil se trăiește cu impresia că ar proveni de la substantivul „ștreang” – frânghie (de cânepă); funie scurtă cu care se priponesc vitele. ♦ Spec. Funie cu care sunt spânzurați cei osândiți la moarte; p. restr. lațul acestei frânghii. De aici a și apărut această formă cu „ș”, pe care o întâlnim mult prea des în vorbire (și chiar și în scriere). Fenomenul poartă numele de etimologie populară – o falsă atribuire a etimonului.
Iată ce ne indică Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția a III-a, din 2021):
strangula (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. strangulez, 3 strangulează; conj. prez. 1 sg. să strangulez, 3 să stranguleze
Dacă verificăm Dicționarul Explicativ al Limbii Române, putem afla originea reală a acestui cuvânt.
Termenul provine din germană, de la Strang (cf. DEX), iar acesta se scrie întotdeauna cu „s“, nu cu „ș“. Atenție, deci, la forma folosită. (DEX precizează că forma cu „ș” poate apărea totuși ca variantă). Cu toate acestea, DOOM3 ne indică singura variantă acceptată de normă. Utilizarea variantei cu „ș” reprezintă o abatere de la normă, deci o greșeală.
În concluzie,
Corect: strangula
Greșit: ștrangula
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF
Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)
„Colți” sau „colțuri”? Cum este corect?
„Aș fii” sau „aș fi”? Cum e corect?
„Veni” sau „venii”? Care e forma corectă?
„Oricine” sau „orcine”? Cum e corect?
„Uite” sau „uită-te”? Cum le utilizezi corect?
„Decât” sau „de cât”? Cum le folosim corect?