Rezolvare subiect pentru E.N. din Olt 2022
În cadrul acestui articol îți vom oferi o propunere de rezolvare pentru simularea Evaluării Naționale.
Subiectul de simulare propus în județul Olt îl găsești aici:
Simulare Evaluarea Națională Olt 2022
De asemenea, este publicat și baremul pentru această simulare. Îl poți găsi aici:
Barem Simulare Olt Evaluarea Națională 2022
Am venit, în sprijinul tău cu câteva sugestii de rezolvare. Întrucât ai la îndemână și un barem de rezolvare, răspunsurile nu sunt neapărat atât de relevante. Cu toate acestea, s-ar putea să îți fie utile recomandările și comentariile anexate acestor răspunsuri; Rezolvarea subiectului este făcută în format video și poate fi accesată de pe canalul nostru de YouTube „Vox Valachorum”. Dacă încă nu te-ai abonat la acest canal, îți reamintim că s-ar putea ca materialele pe care le vei găsi la noi ți-ar putea fi foarte utile la examen. Încercăm să fim consecvenți în ceea ce privește frecvența postărilor, astfel că încărcăm săptămânal materiale utile pentru tine! Dacă vrei să primești notificare de fiecare dată când încărcăm câte un videoclip noi, apasă și clopoțelul – întrucât numai așa vei primi notificările în timp real.
Săptămânal, în perioada februarie – iunie, organizăm ședințe live pe acest canal (bacalaureat și evaluare națională). Aceste întâlniri sunt gratuite și au scopul de a veni în ajutorul tuturor elevilor din România. Abonează-te și rămâi la curent cu noutățile. Avem foarte multe materiale utile pentru tine atât pe site, cât și pe canalul nostru!
Textele suport propuse:
Textul 1
După ce ne-am tot foit căutând o idee bună de a petrece timpul, Doru, care aduna de pe atunci povești de familie, ne-a întrebat dacă știm despre bătrânul nostru unchi, mă rog, să zicem unchi, de fapt o rudă mai îndepărtată, care ține un anticariat.
-Chestia e, a spus Matei, că omul ăsta e
-Cum adică? m- am întrebat Credeam pe atunci că toți oamenii sunt cineva.
-Păi da, se pare că el a inventat pixul cu pastă. Și-atunci am auzit glasul plin al Dinei:
-A, păi vreau neapărat să-l cunosc și ..
Și cum nicăieri nu era umbră, am mers de-a lungul străzilor topite până la marginea de sus a orașului cu case vechi, unde, într-o curte interioară lunguiață, plină de iarbă și tufe, își avea bătrânul anticar intrarea în magazinul lui de comori. Ne-a primit de parcă ne cunoștea din totdeauna și ne-am împrietenit imediat, deplin, cum uneori, te împrietenești cu un om dintr-o carte.
Ne distram grozav cu prietenul nostru, anticarul, și sunt sigură că și el cu noi. Eu îi vorbeam cu tu, că doar eram rudă, iar pe atunci toți oamenii erau tu pentru mine, fratele meu îi spunea când tu, când dumneavoastră, iar Dina și Doru îi ziceau numai dumneavoastră. Și-ntr-o zi, Dina, care se gândea la toate ca un om mare, a hotărât că trebuie să îi facem și noi un cadou, de ziua lui. Aveam cu toții bani puși deoparte și ne-am gândit să-i luăm un ceas „antiacvatic”. Nu mă întreba la ce i-ar fi folosit, poate doar să facă baie în cadă, cu el, dar nouă ne plăcea cum sună: un antiacvatic pentru un anticar.
-Când e ziua dumneavoastră de naștere, a întrebat politicos verișoara mea (…)
-Ziua mea n-o mai sărbătoresc de mult, fiindcă de ziua mea mi s-a întâmplat cândva o mare Dacă vreți totuși s-o aflați, căutați aici în anticariat. E la vedere pe o carte. E legată cumva de o femeie. Dacă descoperiți cartea, veți afla când e ziua mea de naștere și o s-o sărbătorim împreună, la anul, fiindcă anul ăsta a trecut deja.
Ș-am prins să ne uităm la toate cotoarele din raft, împărțindu-ne frățește și verișorește munca, fiecare vreo douăzeci de rafturi. Și-am tresărit cu toții când vărul meu a găsit o carte care se chema „Ziua de 35 mai”. Asta da zi de naștere! (…)
-Luna e bună, dar ziua e alta, cum cred că v-ați dat seama și singuri. (…) Cu toate acestea n-am găsit nicio carte care să ne dezvăluie data secretă, nici eu, nici ceilalți.(…)
Și cu vreo două zile înainte de Crăciun a sosit iar pe adresa noastră un plic în care era o scrisoare cu chenar negru. Din el am aflat că anticarul nostru murise. Se pare că era deja foarte bolnav când l-am cunoscut noi, era și foarte bătrân, și abia atunci ne-am dat seama că obosea nespus de ușor, că stătea mereu așezat, că
respira greu. N-am mai prins așadar aniversarea prietenului nostru, iar ziua lui a rămas astfel, ani de zile, pe 35 mai, dacă înțelegi ce vreau să spun. (…)
După ani, am ajuns studentă la Facultatea de Litere, care e un fel de facultate de cărți. Am aflat aici că „anticariat” vine de la „antic”, nu de la „anti-”. Și într- o zi din luna mai, privind o listă de cărți de citit pentru un examen, văd câteva titluri de Mircea Eliade. Mai întâi am găsit nuvela „Secretul doctorului Honigberger”, care m-a făcut să tresar. Numele îmi amintea de un băiat cu ochii de miere, coleg cu fratele meu, și de începutul clasei întâi. Apoi cuvântul „secret” m-a dus cu gândul la bătrânul anticar care ne învățase să iubim secretele. Nu știu de ce am presimțit că o să aflu acum, curând, ceva teribil de important. Și chiar atunci am mai văzut un alt titlu, și deodată literele mi s-au părut străbătute de mici lumini, ca stelele căzătoare pe cer, într-o zi de august: de după perdelele copilăriei mi-au apărut în față o curte cu bălării și o încăpere cu comori, în care patru copii au vrut să afle ziua de naștere a unui om plin de surprize, ca să-i poată dărui un ceas subacvatic. Cum spusese anticarul? Că ziua lui e la vedere, pe o carte. Că e legată de o femeie. Romanul lui Mircea Eliade se numea „Maitreyi”, numele unei fete din India. Ai înțeles, nu?
Mai-treyi. Și-n minte mi-a revenit coperta romanului pe care bătrânul anticar îl ținea chiar sub nasul lui și-al nostru, pe o măsuță, unde avea casa de marcat. De atunci, în fiecare an, pe 3 mai, mă gândesc la cea mai misterioasă și mai plină de cărți vacanță a copilăriei mele. Și tare-aș vrea să am cui să dăruiesc un ceas antiacvatic.
(Ioana Pârvulescu, „Inocenții”)
Textul 2
Iniţiat în urmă cu şase ani într-un liceu din Focşani, concursul prin care elevii erau îndemnaţi la lectură, pe care să o transpună apoi, cu ajutorul multimedia, într-un trailer, a devenit fenomen şi a luat amploare la nivel naţional, ba chiar internaţional.
Din nevoia de a-i determina pe elevi să citească, profesoara Carmen Ion, de la Colegiul Naţional Pedagogic “Spiru Haret” din Focşani, a iniţiat la nivelul liceului unde predă, în urmă cu şase ani, un concurs de de book-trailere, denumit “Boovie” (de la Book-carte şi Movie-fim), competiţia transformându-se într-un proiect de educaț ie integrată. Practic, elevii participanţi în proiectul profesoarei au avut de combinat lectura cu abilită ț ile ș i mijloacele multimedia. În ideea că ar putea să le deschidă orizonturile şi să-i determine să-şi asume lectura ca act motivat, Carmen Ion le-a propus să citească nişte romane şi apoi să le transforme în trailere. Echipele formate au avut la dispoziţie o perioadă determinată pentru a crea un book-trailer, fapt care a implicat realizarea unui scenariu, împărţirea rolurilor şi sarcinilor de lucru, filmarea, montarea şi editarea video.
„Scopul principal al acestui proiect este cititul, dar nu oricum, ci acel citit conştient, care este un pic mai mult decât cititul pur şi simplu. Fiind diriginta unei clase de 30 de elevi le-am aruncat în joc cinci cărţi, le-am spus că sunt foarte interesante şi să-şi facă echipe. Asta le-a plăcut cel mai mult, ideea de a lucra în echipă. Apoi le-am făcut un mic regulament cu obligaţia şefului de echipă de a mă informa când se duc să filmeze şi unde anume se duc să filmeze. Ei au început să filmeze, pe urmă şi-au numărat cărţile pe care le- au citit, au pregătit scenariul pentru filme, costumele, pentru mine fiind o surpriză totală. Ceea ce a pornit dintr-o joacă şi din nevoia de a descoperi ceva a ajuns ulterior un festival”, spune Carmen Ion, iniţiatoarea Boovie.
A fost scânteia care a declanşat un adevărat fenomen care avea să se dezvolte, pas cu pas. Anul următor, dintr-o competiţie la nivel de clasă, concursul s-a extins la nivel de liceu, iar în 2018 competiţia a devenit judeţeană, filmul câştigător de la Boovie aflându-se pe agenda renumitului Festival Internaţional de Film de la Cluj Napoca, TIFF. Era anul centenarului României, iar organizatorii au decis ca toate cărţile recomandate pentru concurs să aparţină unor scriitori români. Din 2019, Festivalul de book-trailere a devenit şi internaţional, prin invitaţia adresată elevilor din Republica Moldova, de a se alătura acestei comunităţi. A fost prima ediţie cu o participare numeroasă, aproape 1000 de elevi şi peste 125 de profesori din mai mult de jumătate din judeţele ţării. În anul pandemic 2020, Boovie s-a mutat aproape cu totul în online. Mai mult decât atât, la competiţie s-au alăturat şi elevii de gimnaziu de la clase a VII-a şi a VIII-a. Aşa se face că în 2021, Boovie a devenit cel mai mare eveniment educaţional extraşcolar cu participare directă din ţară. Anul acesta s-au înscris în concurs 230 de echipe din 39 de judeţe ale ţării şi au finalizat realizarea în termen a trailerelor 161 de echipe din 27 de judeţe, Republica Moldova, Italia şi Spania.
(Borcea Ștefan, „Ce este Boovie, fenomenul naţional care a apropiat elevii de lectură.”, adevarul.ro)
trailer = reclamă de aproximativ trei minute, care prezintă informații esențiale despre un film cu scopul de a convinge publicul să-l vadă
Rezolvare subiect din Olt (Evaluarea Națională 2022). Apasă „PLAY” pentru a viziona materialul!
Îți mulțumim pentru vizionare. Sperăm că acest material ți-a fost de folos!
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut articolul „Rezolvare subiect simulare Olt”, îl poți distribui pe paginile tale de socializare; ne-ar ajuta mult! De asemenea, îți amintim că găsești pe site-ul nostru numeroase articole utile! Te-ar putea interesa și altele. Ai mai jos câteva: