A apărut programa pentru examenul de Evaluare Națională ce va urma (2023). Aceasta conține competențele specifice și conținuturile ce urmează a fi pregătite în vederea evaluării. Toate informațiile necesare vă sunt expuse mai jos.
Programa-Limba-romana-EN-2023 (descarcă documnetul)
PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ
Prezenta programă este realizată în conformitate cu prevederile din Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura română, clasele a V-a – a VIII-a, aprobată prin OMEN nr. 3393/28.02.2017.
Limba şi literatura română are statut de disciplină obligatorie în cadrul Evaluării naţionale pentru absolvenții clasei a VIII-a.
Variantele de subiecte pentru Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Astfel, subiectele de limba și literatura română de la Evaluarea naţională pentru absolvenții clasei a VIII-a evaluează competențele de receptare a mesajului scris de diverse tipuri, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare
corectă, adecvată și eficientă a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse, precum și exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional.
Etapele intermediare ale formării competențelor specifice pe care le conține programa de evaluar și detalierea conținuturilor sunt prezentate în programa școlară în vigoare.
În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative
ortografice, ortoepice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic,
ortoepic şi morfologic al limbii române (Editura Univers Enciclopedic Gold, ediția a III-a revăzută și
adăugită, 2021 – DOOM 3), Dicţionarul explicativ al limbii române etc. .
Competenţe generale și competențe specifice
1. Receptarea textului scris de diverse tipuri
1.1. Identificarea informaţiilor importante, a temei, a ideilor principale/secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale
1.2. Corelarea informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale
1.3. Recunoașterea modurilor în care sunt organizate informaţiile în texte literare și nonliterare, continue,
discontinue şi multimodale
1.4. Prezentarea unor răspunsuri personale, critice sau creative pe marginea unor texte diverse
1.5. Compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
1.6. Compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor şi al structurii
1.7. Evaluarea informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue,
discontinue și multimodale
1.8. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având
în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
2. Redactarea textului scris de diverse tipuri
2.1. Redactarea unui rezumat sau a unui text, simplu sau complex, având în vedere etapele procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate
2.2. Redactarea unui text complex, de exprimare a unor puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite
2.3. Adecvarea textului scris la situația și scopul de comunicare
2.4. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
2.5. Aplicarea constantă a normelor privind etica redactării pentru crearea unor texte originale
3. Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
3.1. Analizarea elementelor de dinamică a limbii, prin utilizarea achiziţiilor de sintaxă, morfologie, fonetică,
lexic şi semantică prin raportare la limbile moderne
3.2. Folosirea achizițiilor privind structuri morfosintactice complexe ale limbii române literare, pentru înţelegere corectă şi exprimare nuanţată a intenţiilor comunicative
3.3. Aplicarea achiziţiilor lingvistice pentru înţelegerea şi producerea unor texte diverse
3.4. Aplicarea conştientă a regulilor şi a convenţiilor ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
3.5. Valorificarea relaţiei dintre normă, abatere şi uz în adecvarea strategiilor individuale de comunicare
3.6. Raportarea conştientă la normă în exprimarea intenţiei de comunicare, din perspectivă morfosintactică, fonetică şi lexicală
3.7. Redactarea unor texte, valorificând gândirea logică și analogică (analiză, sinteză, generalizare şi abstractizare) prin utilizarea deprinderilor de comunicare corectă în limba română literară
4. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
4.1. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români din diferite perioade istorice
4.2. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea provenind din alte culturi
4.3. Compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi
4.4. Argumentarea unui punct de vedere privitor la valori culturale sau la elemente specifice ale culturii naționale și ale culturii altor popoare
Conţinuturi
Teme generale
Eu și universul meu familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii
Lectură
Cuvinte-cheie, idee principală, idee secundară, temă; planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei.
Tipare textuale de structurare a ideilor: textul narativ (narativul literar – în proză, în versuri: timp, spaţiu;
instanţele comunicării narative: autor, narator, personaje; mijloace de caracterizare; narațiunea la
persoana a III-a și la persoana I; acțiune, momentele subiectului/etapele acțiunii; narativul nonliterar:
acțiune, participanți, timp, spaţiu; narativul în texte multimodale: text și imagine – banda desenată); textul
descriptiv (literar – în proză, în versuri; nonliterar); textul dialogat (dialogul în textul literar; dialogul în textul
scris și în spectacol; dialogul în textul nonliterar – interviul); textul explicativ; textul argumentativ.
Versificație: rima, strofa, măsura versurilor, ritmul (intuitiv).
Tipuri de texte: textul epic, textul liric (exprimarea emoțiilor și a sentimentelor), textul dramatic și arta
spectacolului (autor, personaj dramatic; rolul indicațiilor scenice; rolul dialogului; actori, decor, costume,
lumini, muzică).
Texte care combină diverse structuri textuale (explicativ, narativ, descriptiv, dialogat, argumentativ etc.).
Strategii de comprehensiune: inferențe simple (relații cauză-efect, problemă-soluţie etc.); predicții;
împărtășirea impresiilor de lectură; reprezentări mentale, integrarea informațiilor textului în propriul
univers cognitiv și afectiv; reflecții asupra limbajului și a structurii textelor de tip epic, liric, dramatic;
compararea a două sau mai multe texte sub aspectul conținutului și al structurii.
Strategii de interpretare: răspuns afectiv; mesajul/mesajele textului; interpretarea limbajului figurat
(personificarea, comparaţia, epitetul, enumerația, repetiția, metafora, aliterația, hiperbola, antiteza);
interpretări multiple; argumentarea punctelor de vedere pe marginea textelor citite; dezbateri pe
marginea textelor citite.
Redactare
− Etapele scrierii: generarea ideilor, planificarea, scrierea, rescrierea textului pentru a-i da coerență și
claritate, pentru a nuanța ideile; corectarea greșelilor; prezentarea textului: scrisul de mână, așezarea
în pagină; părţile textului: introducere, cuprins, încheiere; paragrafe; prezentarea textului: organizarea
unui text în funcție de situația de comunicare; adecvarea la temă.
− Planul simplu de idei; planul dezvoltat de idei, rezumatul; transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă.
− Tipare textuale de structurare a ideilor: narativ, descriptiv, dialogat, explicativ, argumentativ,
integrarea părților; comparaţie, analogie, pro-contra, „întrebările jurnalistului” (cine? ce? când? unde?
de ce?); integrarea părților.
Comentarea unor pasaje din textele citite, descrierea unei emoţii; caracterizarea personajului; modalități
de exprimare a preferințelor și a opiniilor; alte tipuri de texte: scrisoarea, e-mailul, jurnalul etc.;
Etica redactării: originalitate; stil: proprietatea termenilor, puritate şi adecvare situaţională, originalitate,
naturaleţe, eufonie, varietate, originalitate, concizie, corectitudine gramaticală, respectarea normelor
ortografice şi de punctuaţie.
Elemente de construcție a comunicării
Gramatică
Enunțul: enunțuri asertive, interogative, exclamative, imperative; enunțuri eliptice; propoziția simplă;
propoziția dezvoltată; propoziția afirmativă; propoziția negativă; norme de punctuaţie.
Fraza: coordonarea prin juxtapunere și prin joncțiune; conjuncții coordonatoare; subordonarea prin conjuncții
subordonatoare, prin pronume și adverbe relative; norme de punctuație (virgula, punctul-şi-virgula).
Construcţii sintactice: construcţii active/construcţii pasive cu verbul a fi; construcţii impersonale;
construcţii cu pronume reflexive; construcţii incidente; construcții concesive și condiționale.
Predicatul verbal; predicatul nominal; numele predicativ; acordul numelui predicativ; subiectul exprimat
(simplu şi multiplu); subiectul neexprimat (inclus, subînțeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul
(realizări prin adjectiv, substantiv, pronume, numeral, adverb); apoziţia; norme de punctuaţie;
complementul: complementul direct, complementul indirect, complementul prepozițional;
circumstanțialul de mod, circumstanțialul de timp, circumstanțialul de loc, circumstanțialul de cauză,
circumstanțialul de scop; topica în propoziție; norme de punctuaţie (virgula).
Realizări propoziționale ale unor funcții sintactice: atributiva, completiva directă, completiva indirectă,
completiva prepozițională, circumstanțiala de loc, de timp, de mod, cauzala, finala.
Verbul (flexiunea verbului în raport cu numărul, persoana, modul și timpul): moduri verbale (indicativul,
imperativul, conjunctivul şi condiţionalul-optativ) și timpurile lor; timpuri simple şi compuse; structura
timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a ieși,
a se face, a părea, a rămâne, a însemna); forme verbale nepersonale; utilizări sintactice ale formelor
verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; posibilități combinatorii ale verbului.
Prepoziția.
Substantivul: genul, numărul, cazul; tipuri de substantive: comun, propriu; substantive colective,
substantive defective; punctuaţia vocativului; corelarea cazului morfologic cu funcția sintactică;
posibilități combinatorii ale substantivului; articolul; posibilități combinatorii ale substantivului.
Pronumele: tipuri de pronume – pronumele personal, personal de politețe (flexiunea pronumelui
personal în raport cu persoana, numărul, genul; flexiunea cazuală); pronumele reflexiv (diferența dintre
pronumele reflexiv și pronumele personal); posibilități combinatorii ale pronumelui; anticiparea și
reluarea prin clitice pronominale în cazul unor complemente; aspecte ortografice; pronumele posesiv
şi adjectivul pronominal posesiv; pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ;
folosirea corectă a pronumelor și a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ şi nehotărât, a
adjectivului pronominal de întărire; pronumele şi adjectivul pronominal negativ şi negaţia în propoziţie;
posibilități combinatorii ale pronumelor și ale adjectivelor pronominale.
Adjectivul: gradele de comparație; articolul demonstrativ; acordul adjectivului cu substantivul; topica
adjectivului; adjectivul participial; posibilități combinatorii ale adjectivului.
Adverbul: tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); gradele de comparație.
Numeralul: tipuri de numeral (cardinal, ordinal); aspecte normative; posibilități combinatorii ale numeralului.
Interjecția; onomatopeele; interjecția predicativă.
Ortoepie şi ortografie
Alfabetul limbii române, ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic, dicţionarul, articolul de dicționar;
tipuri de sunete: vocală, consoană, semivocală; corespondenţa sunet-literă; structura fonologică a
cuvintelor: diftong, triftong, hiat; silaba, despărțirea în silabe (principiul fonetic); accentul, utilizarea
corectă a accentului, variante accentuale admise/neadmise de normă; scrierea şi pronunţia cuvintelor
de origine străină, conţinând foneme nespecifice limbii române.
Vocabular
Cuvântul, unitate de bază a vocabularului: formă şi sens (sensul de bază și sensul secundar; sensul propriu,
sensul figurat); rolul contextului în crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime,
cuvinte polisemantice; câmpul lexical; mijloace de îmbogăţire a vocabularului (interne: derivarea,
compunerea, conversiunea; cuvânt de bază şi cuvânt derivat; familia lexicală; externe: împrumuturi
lexicale); îmbinări libere de cuvinte, locuțiuni, cuvinte compuse; confuzii paronimice, pleonasmul.
Variaţie stilistică
Limba standard; normă și abatere; limba vorbită şi limba scrisă (selecţia lexicală, construcţia frazei); istoria
cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp; limbaj popular, variaţie regională a limbii, variații de registru,
jargonul, argoul; limbaj colocvial, limbaj cultivat (familiarizare); termeni ştiinţifici; valori stilistice ale diminutivelor;
organizarea coerentă a textului: succesiunea ideilor, folosirea corectă a timpurilor verbale şi a anaforelor.
Elemente de interculturalitate
Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și lingvistică; elemente de mitologie
românească; carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală; modele
comportamentale în legende greco-romane, în textele literaturii universale; valori ale culturii populare
în spațiul românesc; valori etice în legendele popoarelor; relații culturale constructive; noi și ceilalți;
valori culturale românești în lume; despre limba și cultura țărilor din vecinătatea României; limba
română în Europa; comunitatea lingvistică a vorbitorilor de limbă română de pretutindeni; contacte
culturale.
Notă: Conținuturile vor fi abordate din perspectiva competențelor generale și specifice.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut articolul nostru, îl poți distribui pe paginile tale de socializare; ne-ar ajuta mult! De asemenea, îți amintim că găsești pe site-ul nostru numeroase articole utile! Te-ar putea interesa și altele. Ai mai jos câteva: