Vocabularul limbi române ne oferă posibilitatea de a stabili multiple relații între cuvinte, printre care se numeră sinonimia, antonimia, omonimia, paronimia etc.. Astăzi ne vom opri asupra paronimiei. Să vedem cum definim această relație. Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă (aproape identice), dar care au sensuri diferite într-o măsură mai mare sau mai mică. […]
Textul literar – textul nonliterar
Textele se încadrează în mai multe tipologii, iar astăzi vom discuta despre cele literare și nonliterare. Dacă vom ține cont de trăsăturile prezentate, după o primă citire ar trebui să fim capabili să stabilim tipul acestora. Textul literar – creație artistică în care autorul își exprimă propriile idei, gânduri și sentimente. Din acesată categorie fac […]
Cuvinte polisemantice: definiție și exemple
Vocabularul limbii române înclude o varietate de lexeme care pot fi asociate și puse în relații de sinonimie, antonimie etc, la care se adaugă și cuvintele polisemnatice. Pot fi ele echivalate cu omonimele? Cuvintele polisemnatice sunt (după cum le spune și numele) cuvinte care au aceeași formă și mai multe sensuri între care există legătură. […]
Verbul: definiție, conjugări, moduri și timpuri
Discutăm despre o altă parte de vorbire, printre cele mai complexe din punct de vedere al felxiunii sale și anume verbul. Verbul este parte principală de vorbire îndependentă și flexibilă care exprimă acțiunea, starea sau existența. În funcție de terminația lor la forma de infinitiv, verbele se grupează în patru conjugări: Conjugarea I: cuprinde verbele […]
Diftongul, triftongul și hiatul
Avem nevoie și de puțină fonetică la examen. Din acest motiv ne vom concentra atenția asupra a ceea ce înseamnă diftong, triftong și hiat. Diftongul, triftongul și hiatul reprezintă combinații de timbre vocalice (sunete vocalice). Pentru a putea vorbi de acestea trebuie să fim capabili să despărțim cuvintele în silabe și să recunoaștem foarte bine […]
Verbele copulative ale limbii române
Vom vorbi în cele ce urmează despre predicatul nominal și despre verbele copulative ale limbii române: un subiect de interes, destul de complex și pe care sper să-l lămurim cu această ocazie, odată și pentru totdeauna. Atunci când vorbim despre verbe în limba română, luăm în calcul trei posibile valori morfologice: predicativ, copulativ și […]
Mărcile eului liric
Este de știut că genul liric se caracterizează prin subiectivitate. Să vedem care sunt mărcile subiectivității (mărcile eului liric) prin care este evidențiată aceasta. Eul liric reprezintă vocea scriitorului în operele care aparțin genului liric, prin care se transmit în mod direct gânduri, sentimente, trăiri, care pot fi intentificvate la nivelul mărcilor lexico-gramaticale. Mărcile lexico-gramaticale […]
Imaginile artistice: definiție, clasificare, exemple
Să vedem care sunt imaginile artistice și cum le recunoaștem într-un text la prima vedere. Vă sunt prezentate pe rând, însoțite fiind de exemple. Imaginile artistice sunt o reprezentare a realității prin intermediul simțurilor, o reflectare artistică prin cuvinte cu valoare estetică, care se regăsesc în texte literare. Ele se clasifică în imagini vizuale, auditive, […]
Valorile morfologice ale lui „un” și „o”
„Un” și „o” sunt două cuvinte care pot prelua mai multe valori morfologice în funție de contexul în care se utilizează. Le vom lua pe rând, cu exemple clare. Începem în această oridine, și anume cu „un”, care poate să fie: Articol nehotărât: Privea spre un cal alb. Adjectiv pronominal nehotărât: Un copil plânge, iar […]