Dacă până acum am tot vorbit despre părțile de vorbile flexibile, să tecem și la cele neflexibile, iar una dintre ele este interjecția. Interjecția reprezintă partea de vorbire neflexibilă care exprimă stări fizice, un îndemn, o poruncă, un mod de adresare sau zgomote din natură (onomatopee). În cazul interjecțiilor nu este vorba de o denumire […]
Subordonata subiectivă (SB): video explicativ pentru gimnaziu
Propoziția subordonată subiectivă este propoziția care reprezintă echivalentul unui subiect la nivelul frazei; (propoziția cu funcția sintactică de subiect). În materialul de mai jos, vă pun la dispoziție o lecție video în care încerc să explic câteva aspecte relevante legate de această subordonată. Rezolvă testul de mai jos (despre subordonata subiectivă) și […]
Paronimele: definiție, clasificare, exemple
Vocabularul limbi române ne oferă posibilitatea de a stabili multiple relații între cuvinte, printre care se numeră sinonimia, antonimia, omonimia, paronimia etc.. Astăzi ne vom opri asupra paronimiei. Să vedem cum definim această relație. Paronimele sunt cuvinte foarte asemănătoare ca formă (aproape identice), dar care au sensuri diferite într-o măsură mai mare sau mai mică. […]
Textul literar – textul nonliterar
Textele se încadrează în mai multe tipologii, iar astăzi vom discuta despre cele literare și nonliterare. Dacă vom ține cont de trăsăturile prezentate, după o primă citire ar trebui să fim capabili să stabilim tipul acestora. Textul literar – creație artistică în care autorul își exprimă propriile idei, gânduri și sentimente. Din acesată categorie fac […]
Cuvinte polisemantice: definiție și exemple
Vocabularul limbii române înclude o varietate de lexeme care pot fi asociate și puse în relații de sinonimie, antonimie etc, la care se adaugă și cuvintele polisemnatice. Pot fi ele echivalate cu omonimele? Cuvintele polisemnatice sunt (după cum le spune și numele) cuvinte care au aceeași formă și mai multe sensuri între care există legătură. […]
Verbul: definiție, conjugări, moduri și timpuri
Discutăm despre o altă parte de vorbire, printre cele mai complexe din punct de vedere al felxiunii sale și anume verbul. Verbul este parte principală de vorbire îndependentă și flexibilă care exprimă acțiunea, starea sau existența. În funcție de terminația lor la forma de infinitiv, verbele se grupează în patru conjugări: Conjugarea I: cuprinde verbele […]
Diftongul, triftongul și hiatul
Avem nevoie și de puțină fonetică la examen. Din acest motiv ne vom concentra atenția asupra a ceea ce înseamnă diftong, triftong și hiat. Diftongul, triftongul și hiatul reprezintă combinații de timbre vocalice (sunete vocalice). Pentru a putea vorbi de acestea trebuie să fim capabili să despărțim cuvintele în silabe și să recunoaștem foarte bine […]
Verbele copulative ale limbii române
Vom vorbi în cele ce urmează despre predicatul nominal și despre verbele copulative ale limbii române: un subiect de interes, destul de complex și pe care sper să-l lămurim cu această ocazie, odată și pentru totdeauna. Atunci când vorbim despre verbe în limba română, luăm în calcul trei posibile valori morfologice: predicativ, copulativ și […]
Mărcile eului liric
Este de știut că genul liric se caracterizează prin subiectivitate. Să vedem care sunt mărcile subiectivității (mărcile eului liric) prin care este evidențiată aceasta. Eul liric reprezintă vocea scriitorului în operele care aparțin genului liric, prin care se transmit în mod direct gânduri, sentimente, trăiri, care pot fi intentificvate la nivelul mărcilor lexico-gramaticale. Mărcile lexico-gramaticale […]