Vom vorbi, în cele ce urmează, despre funcțiile sintactice ale pronumelui relativ. Întrucât este o cerință destul de des întâlnită în testele de antrenament de anul acesta, astăzi vom expune o listă (cu exemplu) și vom discuta despre fiecare funcție sintactică în parte.
Pronumele relativ este partea de vorbire flexibilă care înlocuiește un substantiv și care (așa cum reiese din denumire) are rolul de a crea o relație la nivelul frazei între două propoziții (o regentă și subordonata ei). Pronumele relativ va îndeplini o funcție sintactică în propoziția pe care o introduce.
Formele pronumelui relativ:
Care (cărui, cărei, căror)
Cine (cui)
Ce
Cât/câtă/câți/ câte (câtor)
Ceea ce
*ce fel de
*În cazul genitiv, pronumele poate fi precedat și de articolul posesiv-genitival (al, a, ai ale)
De asemenea, trebuie menționat că pronumele relativ poate deveni adjectiv pronominal relativ, atunci când determină un substantiv cu care se acordă în gen, număr, caz (care, ce, cât/câtă/câți/câte și ceea ce); pronumele “cine” și “ceea ce” nu devin niciodată adjective pronominale. De asemenea, forma “ce fel de” este întotdeauna adjectiv pronominal relativ și niciodată nu poate fi pronume.
Atunci când este adjectiv pronominal, acesta precedă substantivul cu care se acordă, niciodată nu se va afla după acesta; funcția sintactică a adjectivului pronominal relativ va fi aceea de atribut adjectival.
functiile sintactice ale pronumelui relativ functiile sintactice ale pronumelui relativ
Funcțiile sintactice ale pronumelui relativ
- Nominativ
- Subiect: Am aflat cine m-a sunat ieri. / Știu ce te frământă.
- Nume predicativ: Nu înțelegeam care era problema. (observăm și aici o poziție atipică a numelui predicativ; când numele predicativ este exprimat printr-un relativ, el stă în fața verbului copulativ și nu după el – așa cum eram obișnuiți)
- Acuzativ
- Subiect: L-am felicitat pe care a ieșit învingător. (în această situație este posibil să avem și subiect în cazul acuzativ – da, este o excepție de la regulă, însă aici, pronumele personal “L-“ anticipează un complement direct de tip persoană – precedat de prepoziția “pe”; astfel că “pe care” este subiect în propoziția a doua)
- Nume predicativ: Știu pentru ce sunt documentele. (atenție, “documentele” este subiect și “pentru ce” este nume predicativ)
- Complement direct: Știu pe cine cunoașteți voi. (pe cine cunoașteți?)
- Complement indirect (prepozițional): Știam la ce se gândea.
- Complement de agent: Nu știam de cine am fost influențat.
- Complement circumstanțial de loc: Mi-a arătat drumul pe care să merg. (unde să merg?)
- Complement circumstanțial de cauză: Nu știam pentru ce te-ai supărat. (din ce cauză te-ai supărat?)
- Complement circumstanțial de scop: Motivele pentru care ești aici sunt multe. (în ce scop ești aici?)
- Genitiv
- Subiect: Banii sunt ai cui.
- Nume predicativ: Nu știam al cui este.
- Atribut pronominal genitival: Am găsit cartea al cărei autor ești tu.
- Complement indirect (prepozițional): Am aflat de problema asupra căreia meditezi.
- Complement circumstanțial de loc: Vedeți și voi grădina în fața căreia s-a oprit?
- Complement circumstanțial de timp: Aceasta este expoziția înaintea căreia te-ai oprit.
- Complement circumstanțial de cauză: Am văzut și eu persoana din cauza căreia te-ai lăsat de cântat.
- Complement circumstanțial de scop: Uite proiectul în scopul căruia ți-ai consumat tot timpul liber!
- Dativ (utilizând prepozițiile dativului, înainte de schimbarea programei: valabile pentru E.N. 2020)
- Subiect: Dau banii cui chiar îi merită.
- Complement indirect: El este prietenul căruia îi datorez bani / Știu cui ii dai tot!
- Nume predicativ: Ne întrebam asemenea cui ești tu.
- Complement circumstanțial de mod: Se vede aidoma cui te comporți.
- Complement circumstanțial de cauză: Nu știam grație cui ai luat tu examenul.
Pronumele (VII-VIII)
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF
Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)
„Colți” sau „colțuri”? Cum este corect?
„Aș fii” sau „aș fi”? Cum e corect?
„Veni” sau „venii”? Care e forma corectă?