Ne aflăm în fața unei probleme destul de comune: scrierea cu unul sau mai mulți „i”. În meniul de azi, verbul este cel al exprimării dorinței, și anume „a dori”. Întrebarea este: care să fie varianta corectă: „aș dori” sau „aș dorii”?
Pentru început propun să studiem puțin acest verb. Vom merge la Dicționarul Explicativ al Limbii Române pentru a vedea sensul / sensurile sale:
DORÍ, doresc, vb. IV. Tranz. 1. A fi stăpânit de tendința lăuntrică de a face, de a avea sau de a dobândi ceva; a tinde, a râvni, a năzui la ceva. ◊ Expr. A fi de dorit = a fi necesar, recomandabil, a se cuveni. A lăsa de dorit = a avea lipsuri, a nu satisface. ♦ A avea intenția; a vrea. ◊ Expr. Cum dorești (sau doriți etc.), formulă prin care se lasă la aprecierea interlocutorului luarea unei hotărâri. 2. A ține mult să vadă sau să revadă pe cineva sau ceva drag, a aștepta pe cineva sau ceva cu dor, cu nerăbdare. 3. A simți o atracție erotică. 4. A ura cuiva ceva. – Din dor.
Aflăm despre acest verb că provine de la substantivul „dor”, formându-se prin derivare, prin alipiera sufixului verbal „i”. Tot de aici aflăm și poziția accentului, și anume pe „i” – așa se explică și pronunția mai puternică a vocalei; tot de aici s-a ajuns și la dilema pe care ne-am propus să o discutăm: dacă scriem „aș dori” sau „aș dorii”. Să mergem mai departe și să vedem ce informații ne oferă DOOM2 / DOOM3 despre acest termen!
dorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. dorésc, imperf. 3 sg. doreá; conj. prez. 3 să doreáscă
Ni se oferă formele de indicativ prezent, indicativ imperfect și de conjunctiv prezent ale verbului. De ce doar atât? Întrucât nu sunt necesare celelalte, respectându-se niște reguli simple, pe care trebuie să le cunoaștem cu toții!
Atunci când folosim formele: aș, ai, ar, am, ați, ar ne raportăm, în mod exclusiv, la modul condițional-optativ al verbului. Timpul prezent al indicativului se formează din auxiliarul „a avea” (formele aș, ai, ar, am, ați, ar) + infinitivului verbului de conjugat (adică forma de dicționar, exact așa cum e ea – aici cu un singur „i”)
Cum ar arăta conjugarea verbului „a dori” la condițional-optativ, timpul prezent? Păi haideți să o vedem!
(eu) aș dori
(tu) ai dori
(el / ea) ar dori
(noi) am dori
(voi) ați dori
(ei / ele) ar dori
Să vedem niște utilizări concrete ale verbului, în enunțuri:
Mi-aș dori să plec din țară.
Eu mi-aș dori și altceva.
Regula se aplică tuturor verbelor românești, fără nicio excepție! De exemplu, verbul „a veni” se conjugă:
(eu) aș veni
(tu) ai veni
(el / ea) ar veni
(noi) am veni
(voi) ați veni
(ei / ele) ar veni
Foarte rare vor fi situațiile când avem la condițional-optativ verbe care să se termine în „ii” (doi „i”). Există astfel de verbe în limba română, care să aibă la infinitiv doi „i”: de exemplu „a înmii” sau „a (se) sfii”.
(eu) aș înmii
(tu) ai înmii
(el / ea) ar înmii
(noi) am înmii
(voi) ați înmii
(ei / ele) ar înmii
Cu toate acestea, nu este și cazul verbului nostru de azi! Forma corectă este „aș dori”, și nu „aș dorii”. De asemenea, verbul auxiliar „aș” se scrie întotdeauna legat (sudat), și nu are „i” în coadă. Forma „ași” este incorectă. („ași” este pluralul substantivului „as” și cam atât!)
Prin urmare:
Corect: aș dori
Greșit: aș dorii, a-și dori, a-și dorii etc..
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
„Germene” sau „germen”? Care este forma corectă?
„Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”? Cum ne exprimăm corect?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Atribut sau apoziție (test grilă de 30 de întrebări)