„Știință” sau „ștință”? Cum se scrie corect?

stiinta sau stinta? cum e corect? vox valachorum

Dragilor, știați că…sunt destul de mulțu vorbitori de limbă română care nu sunt siguri asupra numărului de „i”-uri în cazul substantivului știință / ștință? Firește că pentru unii va părea banal un astfel de articol (nu vreau să vă răpesc timpul cu lucruri atât de banale), însă sunt destul de mulți și cei care nu sunt sigur dacă se scrie cu un „i” sau cu doi „i”. De aceea am decis să scriem un articol în cinstea lui „știință” / „ștință”.

 

Ca de fiecare dată, vom merge la o lucrare avizată în domeniu, și anume la Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (lucrare pe care v-o recomand cu drag tuturor) pentru a vedea care este forma corectă:

 

DOOM3

știință (desp. ști-in-s. f.g.-d. art. științeipl. științe

 

 

 

După cum se poate observa, doar varianta cu doi „i” este corectă. Acum să venim și cu clasica întrebare „de ce?”. De ce vom scrie acest substantiv cu doi „i” și nu cu unul? Există un motiv în spatele acestei alegeri? Bineînțeles că există. Explicația e chiar foarte simplă. Cuvântul știință provine, de fapt, de la verbul „a ști”. Termenul „știință” s-a format prin derivare cu sufixul „-ință” (sufix al noțiunii abstracte”. Iată cum, unul dintre „i”-uri se păstrează din tema verbului „ști-”, iar cel de-al doilea din sufixul „-ință”. E foarte logic acum, nu-i așa?

Să vedem ce definiție ne oferă Dicționarul Explicativ al Limbii Române în ceea ce privește substantivul discutat:

 

ȘTIÍNȚĂ, științe, s. f. I. 1. Faptul de a avea cunoștință (de ceva), de a fi informat; cunoaștere. ◊ Loc. adv. Cu (sau fără) știință = (ne)știind; (in)conștient; cu (sau fără) voie. Cu bună știință = conștient, având cunoștința deplină a faptelor. Cu (sau fără) știința cuiva = cu (sau fără) consimțământul ori aprobarea cuiva. Spre știință = ca să se știe. ♦ Veste, știre. 2. Conștiință. II. 1. Tip de cunoaștere sigură și rațională în legătură cu natura lucrurilor și a condițiilor lor de existență în forma unui corp de adevăruri despre un obiect propriu. 2. Ansamblu de cunoștințe despre un obiect dat sau distinct (natură, societate, gândire etc.) dobândite prin descoperirea legilor obiective ale fenomenelor și explicarea lor. 3. Pregătire intelectuală, instrucție; învățătură, erudiție. ◊ Știință de carte = cunoștințe de scriere și de citire. ◊ Om de știință = savant, învățat. [Pr.ști-in-] – Ști + suf. -ință (cu unele sensuri după fr. science).

 

În concluzie,

Corect: știință

Greșit: ștință

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagraminstagram vox valachorum

Cursurile noastre pentru examenele naționale: aici

 

Dacă ți-a plăcut articolul nostru, îl poți distribui pe paginile tale de socializare; ne-ar ajuta mult! De asemenea, îți amintim că găsești pe site-ul nostru numeroase articole utile! Te-ar putea interesa și altele. Ai mai jos câteva:

„Rucsac” sau „ruxac”? Cum vom scrie acest substantiv?

„Click” sau „clic” Cum se scrie corect în limba română?

Identifică valoarea morfologică a cuvântului (test de 50 de întrebări)

„Aceeași” sau „aceiași”? Alege răspunsul corect!

Tipare textuale: definiții, explicații și exemple

„Shaorma” sau „șaorma”? Cum se scrie corect în română?

„Premisa” sau „premiza”? Care este varianta corectă?

„Aer” sau „aier”? Cum se scrie acest substantiv?

„Webinarii” sau „webinare”? Cum este corect?

„Bogdaproste” sau „bodaproste”? Care e varianta corectă?

„Știință” sau „ștință”? Cum se scrie corect?

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat