Vom încărca aici rezolvarea testului 5 de antrenament (publicat în 22 martie 2021)

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

 

Rezolvarea testului de antrenament 5 pentru Evaluarea Națională – 22 martie 2021

 

 

Text 1

 

Din asfințit, de peste munte, Răsfrângeri roşii de amurg Se sfarmă-n licăriri mărunte Și-n Dunărea umbrită curg.

 

Dar unda tulbure le-ngroapă Când, subt răchitele din vale, De-abia mai tremură pe apă Ca nişte coji de portocale.

Acolo jos, peste cununa Întunecatului boschet, Sclipeşte-n aer semiluna Din vârful unui minaret.

Și parcă zugrăvit anume, Îşi culcă umbra până-n mal

Ostrovul* izolat de lume

Ca un castel medieval.

El pare-o navă fermecată

Ce-a ancorat aici, subt munte, Minune îndelung visată

De valul Dunării cărunte!

 

A așteptat în nopţi senine Strălucitoarea dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafaţă

 

Ca o grădină plutitoare

Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd în soare

Și noaptea tremură subt lună.

 

G. Topîrceanu, Pastel

Text 2

Cartea aceasta s-a născut din prietenie. De fapt, nici nu s-ar fi putut altminteri, căci, în public, Ivan   Patzaichin nu vorbește despre sine, ci repetă rolul unui campion. L-am ascultat în câteva rânduri dând interviuri – atunci când nu avea încotro. Nu era plictisit sau distant, dar parcă nu era vocea lui […]. Ivan Patzaichin este şi el, în felul său, un soi de „țăran”, un țăran al Deltei, un om al locului. „Lotca e căruţa satelor din Deltă”, spunea Afanasie Sciotnic, alt om al locului. Iar Ivan s-a născut în lotcă. […]

Prima dată când am fost cu el la Mila, pe un canal, mi-a spus: aici m-a scos bunicul cu lotca, eram  mic atunci. Şi atât. Am găsit însă undeva un fragment de interviu în care se dezlănţuie şi spune câteva fraze:

Fără nicio îndoială, marele personaj al satului şi al copilăriei mele a fost bunicul meu. Bunicul era înțeleptul satului, omul la care toată lumea din zonă venea să ceară un sfat, o povață, o îndrumare, un gând. Nu avea cine ştie ce studii, dar era un om informat, care abia aștepta să-i vină presa de la București  ca să afle care mai e mersul lucrurilor în lume. De multe ori, ziarele îi veneau cu întârziere, dar el le citea din scoarţă în scoarţă, căutând apoi îndelung să pătrundă sensul întâmplărilor despre care citea. Şi mai  avea şi un dulap plin de cărţi. Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei: în fiecare seară, ne aduna la el, în jurul laviţei, şi ne citea poveşti, unele dintre ele româneşti, dar cele mai multe erau basme vechi ruseşti, poveşti cu prinţese preafrumoase, cu personaje fabuloase din adâncurile apelor, cu eroi neînfricaţi. […] Bunicul avea atâta har în a povesti, încât nu ne puteam dezlipi de el. De cele mai multe ori, adormeam în casa bunicilor în timp ce el ne citea şi rămâneam acolo peste noapte… Tot de bunicul meu mă leagă prima mea amintire pe baltă, pe când nu aveam mai mult de patru ani. Era într-o dimineață, soarele ieșise de mult timp pe cer, iar eu dormeam dus, când m-a trezit deodată un clipocit de apă. Mi-am crăpat ochii, m-am uitat în jur, apoi m-am frecat la ochi, crezând că visez: eram în mijlocul Deltei, în lotcă, înfofolit într-o pătură, alături de bunicul meu. Ieșise la pescuit şi nu a mai aşteptat să mă trezesc, m-a luat cu el aşa, dormind. Ținea foarte mult la mine, eram nepotul lui preferat, şi cred că, într-un fel, cumva ritualic, îşi dorise să fie el primul care mă scoate cu lotca pe baltă. E o emoţie uriaşă în amintirea acelei dimineţi, reţin perfect fiecare detaliu, de la lumina orbitoare a soarelui, la zarva păsărilor, şi reţin exact şi locul acela în care m-am trezit, locul în care îi plăcea bunicului să pescuiască, undeva în partea inspre Obretin, la Mila 18. Şi mai avea bunicul ceva aparte: era şi un bun cunoscător al plantelor din Deltă şi al leacurilor populare […].

Pe de altă parte, munca grea, efortul, dârzenia de care trebuie să dai dovadă ca să trăiești în Deltă par a fi legate mai ales de tatăl său epuizant şi de imaginea obsesivă a căratului lemnelor cu lotca, pe timp de iarnă:

Îmi aduc aminte că eram copil şi mergeam cu tata, cu două bărci, trebuia să tragem 30-40 de kilometri până aproape de Tulcea, unde era o pădurice. Porneam seara, vâsleam toată noaptea, a doua zi tăiam şi încărcam lemnele în barcă, iar următoarea noapte, vâslește  înapoi spre casă! Au fost experiențe extraordinare, dar efortul a fost şi el pe măsură. Fiind mic, mai adormeam la vâsle, iar tata, care trăgea în faţă, auzea dacă mai dădeam cu barca de un mal, dacă o mai hârșâiam de stuf sau de crengile pomilor şi îmi dădea, din nou, deșteptarea. Cam aşa era viaţa în Deltă! Știam că urma să fiu pescar toată viaţa, ca bunicul  şi ca tatăl meu, şi, de altfel, m-am şi angajat ca ajutor de pescar, aveam șaisprezece ani. Dar  în sinea mea, visam la altceva…

Şi mai este ceva: acel respect simplu, țărănesc, faţă de oamenii din comunitatea ta, cărora le dai totdeauna bineţe şi îi întrebi „Ce mai faci, vecine?”, şi împreună cu care te simți bine pur şi simplu, că aşa ai apucat. Pe uliţele acelui sat din Deltă am învăţat, cred eu, cea mai importantă lecţie: respectul, repetă Ivan cu orice ocazie.

Un jurnalist l-a întrebat odată dacă viaţa în sat la el „era aşa, o duritate?”. Nu. Dimpotrivă, era o bunătate!, a răspuns Ivan dintr-o suflare.

În acest sens, deşi a plecat de multă vreme din sat şi a cutreierat toată lumea, Ivan a rămas un ţăran

şi un „om al locului”, dar un loc aparte, care a dat lumii douăzeci şi unu de campioni mondiali şi olimpici!

Vintilă Mihăilescu, Ascultându-l pe Ivan

 

 

  1. Transcrie, din textul 1, două cuvinte care aparțin câmpului lexical al timpului.

Răspuns propus: asfințit, dimineață

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând textul

Tema poeziei este:

  1. călătoria.
  2. creația.
  3. istoria
  4. natura

Răspuns propus: d.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul Cel care le spunea povești în fiecare seară copiilor era:

a.Afanasie.

b.bunicul.

c.tatăl.

d.un văr.

Răspuns propus: b.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2
Din drumurile pe care le făcea cu tatăl său, Ivan își amintește de:

a. bucuria găsirii lemnelor la Mila 18.

b. efortul mare depus la întoarcere.

c. frigul aspru din timpul iernii.

d. căruțele din satele de lângă Tulcea.

 

Răspuns propus: b.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două

Enunțul Corect Incorect
Peisajul descris este preluat din pictura unui artist. X
Pe malul apei cresc răchite și portocali. X
Flora și fauna fac ca peisajul să semene cu o grădină pe apă. X
Ivan Patzaichin dorea să se facă pescar. X
În Deltă, oamenii se deplasau cu lotca. X
Bunicul lui Ivan Patzaichin făcuse studii universitare la București X

6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

 

a.„Era într-o dimineaţă, soarele ieşise de mult timp pe cer, iar eu dormeam dus, când m-a trezit deodată un clipocit de apă.”

Tiparul textual identificat este cel narativ.

b.  E o emoţie uriaşă în amintirea acelei dimineţi, reţin perfect fiecare detaliu, de la lumina orbitoare a soarelui, la zarva păsărilor, şi reţin exact şi locul acela în care m-am trezit, locul în care îi plăcea bunicului să pescuiască.”

Tiparul textual identificat este cel descriptiv.

7. Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în textul 1, pe care o vei preciza.

Prin comparația: „răchitele din vale, / De-abia mai tremură pe apă / Ca nişte coji de portocale”, poetul evidențiază aspectul arămiu al răchitelor, asemănate cu niște coji de portocale pentru textura și cromatica lor.

8. Care este emoția transmisă prin peisajul descris în textul lui Topîrceanu? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1.

Poezia „Pastel” de George Topîrceanu conferă un veritabil tablou de natură, conferind o perspectivă descriptivă inedită. Starea de neliniște se îmbină cu fascinația și curiozitatea, vocea textuală alternând între stări de spirit contrastante. Unul dintre mijloacele de expresivitate care pot reda acest cumul de emoții contrastante, însă complementare, este antiteza; spre exemplu, versurile: peste cununa/ Întunecatului boschet, / Sclipeşte-n aer semiluna  /  Din vârful unui minaret”. Opoziția adjectivului „întunecatului” cu verbul „sclipește” evidențiază oscilarea între aceste stări de spirit ale eului. Alternanța adverbelor locative „acolo” – „aici” poate fi, de asemenea, o marcă a eului liric și totodată poate conferi dinamism discursului poetic, nuanțând și mai bine discrepanța emoțiilor resimțite.

9. Asociază cu un alt text literar textul Pastel de G. Topîrceanu, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele

Poezia „Pastel” de G. Topîrceanu abordează, din punct de vedere tematic, un peisaj natural, conferindu-i, prin descrierile și mijloacele artistice utilizate, un aspect de basm. Un alt text care ne oferă o imagine de basm a naturii este poezia cu același nume, „Pastel”, de Dimitrie Anghel.

O deosebire dintre acestea constă în emoțiile transmise de poet. Dacă textul lui Topîrceanu oscilează între emoții antitetice, poezia „Pastel” de Dimitrie Anghel emană optimism, entuziasm și jovialitate printr-o suită de imagini vii și personificări.

B.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
    Sunetul „i” este vocală în ambele cuvinte din seria:
    a) „apoi”, „strălucitoare”.
    b) „căci”, „pomilor”.
    c) „epuizant”, „bunicul”.
    d) „iazul”, „răchitele”.Răspuns corect: c.
  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.
    S-au format prin compunere ambele cuvinte din seria:
    a) „cumva”, „mărunte”.
    b) „despre”, „totdeauna”.
    c) „legate”, „preafrumoase”.
    d) „orice”, „bunătate”.Răspuns corect: b.
  3.  Rescrie secvența „Nu era plictisit sau distant, dar parcă nu era vocea lui.”, înlocuind cu câte un sinonim cuvintele „distant” și „voce”.

Rezolvare propusă: „Nu era plictisit sau rezervat, dar parcă nu era glasul lui.”

4. Transcrie din fragmentul următor trei pronume personale aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza.

eram în mijlocul Deltei, în lotcă, înfofolit într-o pătură, alături de bunicul meu. Ieșise la pescuit
şi nu a mai aşteptat să mă trezesc, m-a luat cu el aşa, dormind. Ținea foarte mult la mine,
eram nepotul lui preferat, şi cred că, într-un fel, cumva ritualic, îşi dorise să fie el primul care
mă scoate cu lotca pe baltă.”

Răspuns propus:
„m-” – pronume personal, cazul acuzativ

„lui” – pronume personal, cazul genitiv

„el” – pronume personal, cazul nominativ

 

5. Completează enunţul în aşa fel încât să-i adaugi o propoziţie principală, precizând modalitatea prin care se realizează raportul de coordonare.

Asta mă fascina şi pe mine, şi pe verii mei.

 

Răspuns propus:

 

„Asta mă fascina și pe mine, asta îi fascina și pe verii mei” (coordonare prin juxtapunere)

 

Sau

 

„Asta mă fascina și pe mine și îi fascina și pe verii mei” (coordonare copulativă – prin conjuncția „și”)

 

6. Alcătuiește un enunț în care substantivul cu funcție sintactică de atribut din enunțul „Bunicul era înțeleptul satului” să devină complement indirect.

Substantivul cu funcție sintactică de atribut: satului (caz genitiv)
Enunțul în care substantivul are funcție sintactică de complement indirect: Îi datorez satului (aici în dativ) ceea ce sunt astăzi.

 

7. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând gândurile unui iubitor al Deltei, cuforma corectă a cuvintelor scrise între paranteze.

În Deltă, am cunoscut câţiva scafandri (scafandru) şi
mi- aș dori (a dori, condiţional-optativ, prezent) să luminez şi eu cândva
cu o lanternă uriaşă undele unui lac, spre a vedea peşti aurii (auriu) şi alte
vietăți subacvatice.

 

Subiectul al II-lea

Crezi că a deveni campion are legătură cu locul unde te-ai născut?
Scrie un text argumentativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să susții răspunsul la întrebarea de mai sus, valorificând textul 2 și experiența personală/de lectură.

În scrierea textului, vei avea în vedere:
– formularea unei opinii;
– prezentarea a două argumente care să susțină opinia formulată;
– enunțarea unei concluzii;
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare.

 Pentru abordarea subiectului al II-lea, te rugăm să consulți articolul nostru despre textul argumentativ. Îl poți găsi mai jos!

 

Structura textului argumentativ

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Please Login to Comment.