Vom aborda un curent literar specific spațiului românesc. Este vorba de tradiționalism, care s-a desfășurat treptat, fiind conturat în mai multe etape.

Tradiționalismul reprezintă o mișcare literară manifestată în primii ani ai secolului XX și în perioada înterbelică, care are în vedere trecutul istoric, cultivarea valorilor naționale și determinarea religioasă (ortodoxismul). Revistele în jurul cărora s-a cristalizat acest curent sunt: „Semănătorul”, „Viața românească”, „Gândirea”, avându-i drept teoreticieni pe Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu și Nichifor Crainic.

Privită în ansamblu, mișcarea se desfășoară pe parcursul a două generații, ceea ce determină tradiționalismul să expună mai multe forme. Acesta se opune modernismului, deoarece nu se pune accentul pe sincronizarea literaturii cu occidentul, ci prezintă o atitudine de claustrare și conservare a propriului trecut, a folclorului, a tradițiilor și a specificului național.

Revista bucureșteană „Semănătorul” (1901) impune ideea de semănătorism, care centrează în prim plan satul și natura, opuse spațiului urban. Printre colaboratori se numără George Coșbuc, Ioan Slavici, Alexandru Vlahuță, avându-l în frunte pe Nicolae Ioga.

„Viața românească” (1906) este ce-a de-a doua revistă, condusă de Garabet Ibrăileanu, în jurul căreia s-a format poporanismul. Poporaniștii sunt preocupați de ideea promovării culturii naționale. Este o continuare a semănătorismului, dar într-o viziune mai largă. Se urmărea răspândirea culturii în rândul poporului, nu doar a unei singure categori sociale, cea a țărănimii.

Tradiționalismul interbelic este reprezentat de gruparea din jurul revistei Gândirea” (1921), sub conducerea lui Nechifor Crainic. Ea preia o bună parte din ideile înaintașilor, completând cu încă două direcții: tradiția în raport cu civilizația noastră și ortodoxismul (răzvrătire și sentiment religios). Reprezentanți: Vasile Voiculescu, Ion Pilat etc..

Poezia tradiționalistă Aici sosi pe vremuri a lui Ion Pilat, încadrată în volumul Pe Argeș în sus ilustrează tema trecerii timpului. Tot în spiritul acestui curent literar vine și Vasile Voiculescu cu poezia cu caracter religios În grădina Ghetsemani. 

 

Trăsături definitorii:

  • Promovarea problematicii țăranului;
  • Ilustrarea specificului național;
  • Istoria și folclorul ca izvoare de inspirație;
  • Conștiința religioasă;
  • Imaginea lumii satului: arhaică, tradițională;
  • Spiritualitatea românească.

Tradiționalismul

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

 

Vezi și:

Romantismul

Please Login to Comment.