Întrucât avem deja articole despre genul liric și despre cel dramatic, Vox Valachorum îți aduce și material despre genul epic. Hai să vedem care sunt aspectele generale care ne interesează atunci când vorbim despre acest gen literar.

 

Genul epic curpinde totalitatea operelor literare în care autorul transmite în mod indirect sentimente, emoții, concepții, prin intermediul acțiunii și cu ajutorul unor personaje.

 

Trăsături:

  • Modul de expunere predominant este narațiunea (aceasta se referă la nararea, la înșiruirea evenimentelor), care se poate îmbina cu celelalte: dialogul (care dinamizează acțiunea și ajută la caracterizarea personajelor), descrierea (care contribuie la conturarea universului imaginar, oferindu-ne detalii valoroase despre reperele spațio-temporale sau despre personaje), monologul (cu ajutorul căruia pătrundem și mai mult în lumea textului, putând vedea adesea modul de gândire al personajelor, felul în care acestea sunt afectate de diverse circumstanțe, deci automat contribuie la caracterizarea acestor personaje);
  • Prezența unui narator: naratorul reprezintă vocea textuală, instanța care se ocupă efectiv de povestirea evenimentelor – ocupând un rol crucial în operele epice; acest narator poate fi unul obiectiv (ne prezintă faptele la persoana a III-a), fără a se implica afectiv în cele relatate, subiectiv (atunci când faptele sunt narate la persoana I) – aici naratorul participă activ la acțiune și își manifestă emoțiile față de cele întâmplate.
  • Prezența personajelor este, de asemenea, un factor important atunci când vorbim despre genul epic: o clasificare mai pe larg despre acestea găsim în acest articol.
  • Acțiunea se poate rezuma pe momentele subiectului (desigur că există și aici excepții, dar avem în vedere câteva aspecte generale, acum): expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii, punctul culminant, deznodământul.
  • Reperele spațio-temporale pot constitui un alt element relevant al textului încadrabil în genul epic: acestea pot fi prezentate concret (cum de exemplu este cazul schiței, nuvelei, romanului) sau vag (basm, fabulă, baladă).

 

Specii ale genului epic:

  • În proză: schița, basmul, povestirea, nuvela, romanul
  • În versuri: fabula, balada, epopeea

Amintim câțiva scriitori români valoroși care au contribuit enorm prin operele lor epice: Ion Creangă, Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Costache Negruzzi, Marin Preda etc..

 

Acum să rezolvăm și quizul despre genul epic! Mult succes!

Genul epic

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Vezi și:

Fabula: definiție, trăsături, delimitări.

Pastelul: definiție, încadrare, caracteristici.

Please Login to Comment.