Atențiune, atențiune, națiune! Avem astăzi de-a face cu un adjectiv mai „jucăuș”, așa. Sensul? Desigur, peiorativ, dar inocent, aș spune. Cum este corect: „tăntălău” sau „tontălău”?
În ciuda faptului că forma „tăntălău” este vedeta, în ceea ce privește uzul, forma „tontălău” este corectă, în conformitate cu Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția din 2005):
tontălắu (fam.) adj. m., s. m., pl. tontălắi
Atenție! Forma „tăntălău” nu este spcificată nici măcar ca variantă pentru „tăntălău”, prin urmare, uzul acesteia este considerat o greșeală!
Până la urmă are și sens să fie așa: termenul vine de la adjectivul „tont” + sufixul „-ălău”. Atâta timp cât nu există un adjectiv „tănt”, forma „tăntălău” nu este una validă.
Să observăm totuși ce spune Dicționarul Explicativ al Limbii Române despre „tont”:
TONT, TOÁNTĂ, tonți, toante, adj., s. m. și f. (Om) prost, neghiob, nătâng. [Var.: (pop.) tânt, -ă adj.] – Cf. it., sp., port. tonto.
În concluzie,
Corect: tontălău
Greșit: tăntălău
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
