Tu te „afli” sau tu te „aflii”?
Ne vom continua călătoria prin lumea greșelilor frecvente ale limbii române. Astăzi vorbim despre o greșeală de scriere, nu și de pronunție. Acest „i” este adesea problematic, atunci când vine vorba de grafierea anumitor cuvinte. Motivele sunt, desigur, multiple, mai ales că pronunția mai puternică ne poate determina să credem că respectivul cuvânt se scrie neapărat cu doi sau chiar cu trei „i”. Să vedem ce facem cu verbul „a afla”. Cum este corect: „te afli” sau „te aflii”? „Să „afli” sau „să aflii”?
Deisgur, persoana a II-a, singular pentru indicativul prezent (dar și pentru conjunctiv, prezent uneori) este adesea problematică. Să vedem ce indicații ne oferă Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române:
afla (a ~) (a-fla) vb., ind. prez. 3 află
Din nefericire, DOOM3 nu ne lămurește în privința paradigmei acestui verb, întrucât nu este necesară indicarea formei. Avem de a face cu un verb regulat care respectă o conjugare simplă. Cu toate acestea, vom expune, în cele ce urmează, conjugarea la indicativ, prezent a verbului „a afla”:
eu aflu
tu afli
el / ea află
noi aflăm
voi aflați
ei / ele află
Grafierea se face cu un singur „i”. Explicația e simplă: nu există un alt „i” în radicalul cuvântului nostru. Anumite verbe se vor scrie cu doi „i” (vezi: a ști, a fi, a sosi, a venii) întrucât unul dintre „i”-uri este parte din tema cuvântului, cel de-al doilea reprezentând desinența de persoana a II-a. Să vedem și conjugarea la modul conjunctiv, timpul prezent:
eu să aflu
tu să afli
el să afle
noi să aflăm
voi să aflați
ei / ele să afle
Vom revedea, în cele ce urmează, și o definiție a verbului „a afla”, așa cum figurează ea în Dicționarul Explicativ al Limbii Române:
AFLÁ, áflu, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. Tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. Refl. A fi, a se găsi într-un loc, într-o poziție, într-o împrejurare oarecare; a fi, a exista în realitate. ◊ Expr. (Fam.) A se afla în treabă = a se amesteca, a interveni într-o discuție sau într-o acțiune numai de formă, fără a aduce vreo contribuție. Să nu se afle (ca) să… = (să) nu cumva să… Cum nu se (mai) află = care iese din comun; extraordinar. (Pop.) Nu se (sau unde se) află.! = nu-i adevărat! 4. Tranz. (Pop.) A descoperi, a inventa, a scorni. – Lat. afflare „a sufla spre ceva, a atinge cu respirația”.
În concluzie,
Corect: afli
Greșit: aflii
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
„Germene” sau „germen”? Care este forma corectă?
„Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”? Cum ne exprimăm corect?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Atribut sau apoziție (test grilă de 30 de întrebări)