Click aici!
Rezolvarea Modelului Oficial De Bacalaureat (1.11.2021)

Rezolvarea modelului oficial de Bacalaureat din 1 noiembrie 2021

rezolvarea modelului oficial de bac 1 noiembrie 2021

Vă propunem, în rândurile ce urmează, o propunere pentru rezolvarea modelului oficial de Bacalaureat, postat în 1 noiembrie 2021 la disciplina limba și literatura română.

 

 

Descarcă modelul de aici:

MODEL BAC ROMANA 1 NOIEMBRIE

 

Subiectul I

Citeşte următorul fragment:

În anul acela am avut un alt profesor de română, pe Mazilu. Ne-a plăcut de la început tturor pentru că era
mucalit*, îi plăcea să citească tare compozițiile noastre, comentându-le cu mult haz și ne vorbea neîncetat de literatură,
ne îndemna să citim pe Odobescu, pe Slavici, pe Hogaș, „ca să ne îmbogățim mintea și vocabularul”, cum obișnuia să
ne spună. În martie ne-a dat acest subiect pentru compoziția de scris acasă: Cum am simțit că se face primăvară?
De data aceasta, n-am mai amânat compoziția până în ultimul moment. Am început să scriu la începutul
după-amiezii și n-am încheiat-o decât când m-a strigat mama de jos, din capul scării, să vin la masă. Vreo 20 de
pagini de caiet, pe care le-am scris cu o stranie, necunoscută bucurie; parcă m-aș fi trezit deodată într-una din lumile
cărților pe care le citisem, singurele lumi reale și cu sens pentru mine; parcă aș fi scris și eu ca unii din autorii aceștia
adevărați – cei pe care nu-i învățam încă la școală – și aș fi scris ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un profesor,
pentru notă. Mazilu avea obiceiul să ne privească zâmbind, în ochi, încercând parcă să ghicească autorul textului celui
mai pitoresc, textul care i-ar fi dat lui prilejul să ne corecteze făcând o sumă de glume, cutremurând întreaga clasă într-o
cascadă de hohote. Alegea câteva caiete, apoi se întorcea la catedră și începea să citească. Nu înțeleg cum am știut că,
de data aceasta, va alege și caietul meu. Îl priveam cu un zâmbet complice și probabil că gestul acesta cutezător mă
făcuse să roșesc pentru că, după ce a șovăit o clipă în dreptul băncii de alături, Mazilu s-a întors și mi-a cerut caietul. […]
După prima pagină, Mazilu a ridicat ochii din caiet și m-a întrebat: „De unde ai copiat-o?” și, pentru că mă pregăteam
să protestez, a adăugat: „Vreau să spun, de unde te-ai inspirat? Din ce carte?”. M-am îmbujorat și am ridicat neputincios din
umeri. Mazilu a ghicit încurcătura mea și a reluat lectura cu un zâmbet misterios. La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e
vorba de o capodoperă, sublinia un adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o inadvertență. Dar,
când a terminat de citit, m-a privit în ochi și mi-a spus: „Bravo! Sunt nevoit să-ți dau nota zece!…”
A fost prima mea victorie: recunoașterea, în fața întregii clase, că nu mai eram corigentul la limba română de anul
trecut. Probabil că Mazilu fusese atât de surprins de povestirea mea, încât a vorbit în cancelarie, căci, la sfârșitul recreației,
Moisescu a venit la mine și mi-a cerut caietul. Voia să citească și el aventurile mele onirice*, cu Crivăț-Împărat și toți cei
care mai erau și pe care i-am uitat de mult. Un adevărat triumf pe care, odată ajuns acasă, l-am relatat cu amănunte, deși
nu știu dacă am reușit să înduplec rezerva și scepticismul părinților. (Tata mi-a spus că se va lăsa convins numai după ce
va vedea nota zece trecută în carnet, adică la sfârșitul trimestrului.)
Dar, pentru mine, experiența aceasta a avut urmări mult mai adânci. Descoperisem că, dacă sunt „inspirat”, pot
scrie cu aceeași ușurință – deși nu cu aceeași viteză – cu care, câțiva ani înainte, urmăream pe ecranul meu interior
aventurile armatei secrete. De mai multe ori până atunci încercasem să scriu, dar, după câteva pagini, mă simțeam
deodată fără chef, reciteam consternat, umilit, ultimele rânduri și rupeam cu furie foile din caiet, le mototoleam, le
azvârleam în foc. Acum mi se părea că aflasem secretul: nu puteam scrie bine decât dacă eram „inspirat”.

Mircea Eliade, Memorii

*mucalit – care știe să stârnească râsul, păstrând un aer serios; poznaș
*oniric – privitor la vise, care aparține visului

 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.

1. Indică sensul din text al secvenței cu amănunte.

Rezolvare: Sensul din text al secvenței „cu amănunte” este „detaliat”.

 

2. Menționează două modalități prin care profesorul Mazilu se face plăcut elevilor, utilizând informaţiile din textul dat.

Propunere de rezolvare: Cele două modalități prin care profesorul Mazilu se face plăcut elevilor, conform textului citat constau în: lectura cu voce tare și în îndemnul la lectură.

 

3. Precizează reacția pe care le-o provoacă părinților relatarea lui Mircea Eliade, justificându-ți răspunsul cu o
secvență semnificativă din textul dat.

O reacție pe care le-o provoacă părinților relatarea lui Mircea Eliade este scepticismul. Aceasta reiese din următorul fragment: „nu știu dacă am reușit să înduplec rezerva și scepticismul părinților”.

 

4. Explică un motiv pentru care elevul Mircea Eliade simte bucurie în timpul redactării temei.

 

Propunere: Elevul Mircea Eliade simte bucurie în timpul redactării temei, întrucât se simte asemenea unui autor autentic. Această afirmație poate fi susținută de fragmentul: „parcă aș fi scris și eu ca unii din autorii aceștia adevărați – cei pe care nu-i învățam încă la școală – și aș fi scris ca să fiu citit de unul ca mine, iar nu de un profesor, pentru notă”.

 

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, atitudinea profesorului Mazilu după ce citește compunerea lui Mircea Eliade, aşa cum reiese din textul dat.

 

Lectura compunerii elevului Mircea Eliade a stârnit o atitudine de admirație în profesorul Mazilu. Acesta a manifestat un oarecare scepticism la început, presupunând că elevul ar fi copiat lucrarea, dar pe parcurs, identificând câteva greșeli, acesta a constatat că este vorba despre o lucrare originală, pe care a puncatat-o cu nota 10. Fragmentul din care reiese această atitudine, a profesorului, este: „<<Vreau să spun, de unde te-ai inspirat? Din ce carte?>>. M-am îmbujorat și am ridicat neputincios dinumeri. Mazilu a ghicit încurcătura mea și a reluat lectura cu un zâmbet misterios. La răstimpuri, ca să nu lase impresia că e vorba de o capodoperă, sublinia un adjectiv prea strident sau se întrerupea ca să-mi explice că făcusem o inadvertență. Dar, când a terminat de citit, m-a privit în ochi și mi-a spus: „Bravo! Sunt nevoit să-ți dau nota zece!…”

 

 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă inspirația este sau nu stimulată de lectură, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Memorii de Mircea Eliade, cât și la experiența personală sau culturală.

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;

– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de
ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.

În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.

 

Propunere de rezolvare:

 

Lectura este o activitate foarte benefică atât pentru dezvoltarea vocabularului, cât și pentru stimularea procesului de creație. Experiența lecturii creează în viitorul scriitor o viziune complexă asupra realității, ajutându-l să fie mai receptiv și mai atent la textul său. Dincolo de aceste aspecte pragmatice, lectura ajută cititorul și să își îmbunătățească stilul, tehnica. În opinia mea, inspirația este stimulată de lectură, aceasta fiind cu adevărat benefică pentru orice scriitor (sau artist, în general).

În primul rând, cu cât este mai vastă experiența lecturii, cu atât scriitorul poate să se exprime mai bine în scris. Cunoscând stilul și modul de exprimare al altori autori, îți poți cizela exprimarea, putând crea texte mult mai valoroase din punct de vedere literar. Spre exemplu, în fragmentul extras din „Memorii” de Mircea Eliade, tânărul elev afirma: „Acum mi se părea că aflasem secretul: nu puteam scrie bine decât dacă eram <<inspirat>>”. Elevul a conștientizat faptul că, dincolo de aspectul pragmatic al lecturii, aceasta îl ajută să își perfecționeze modul de a scrie. 

În al doilea rând, o lectură bogată reduce riscul de a scrie în stilul altor scriitori. Cu cât citim mai mult, cu atât cunoaștem mai mulți scriitori valoroși și avem grijă să nu reproducem aceleași idei, să nu scriem în aceeași manieră. Autenticitatea unui autor se perfecționează pe parcurs, doar dacă acesta este conștient de ce au scris predecesorii săi. 

În concluzie, având în vedere cele mai sus expuse, putem opina că lectura este un veritabil stimulent al inspirației, întrucât, citind cât mai multe lucrări valoroase, scriitorul își poate dezvolta vocabularul, își poate cizela stilul și, totodată, poate evita să reproducă maniera de a scrie a altor scriitori de dinaintea sa.

 

SUBIECTUL al II-lea

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, două modalități de caracterizare a personajului, identificate în fragmentul dat.

Rosmarin surâdea, în vreme ce Liana striga vesel:
— Sunt frumoasă, Tincuțo?
Bătu din palme și se răsuci cu pași de dans împrejurul camerei, parcă ar fi auzit o mare noutate. Apoi, după ce Tinca ieși cu haina și blana, se așeză la masă, începând să examineze cu amănuntul cumpărăturile, explicând fiece lucru în vederea zilei de mâine.
Era obișnuită să primească complimente și totuși îi făceau plăcere ori de la cine veneau. Pe stradă bărbații întorceau capul după ea ca și când ar fi răspândit o vrajă irezistibilă. Figura ei de fetiță mirată și nevinovată, cu părul blond natural, cu obrajii puțin bucălați, cu nasul mic obraznic, nu o prea distingeau din mulțimea de femei drăgălașe care dau străzilor bucureștene, altfel puțin remarcabile, un aspect atât de simpatic. Ochii ei însă fascinau prin culoarea lor albastră închisă cu reflexe violete, adumbriți de lungile gene blonde ca într-un cuib de aur. În privirile lor scăpăra curiozitatea inteligentă, un etern semn de întrebare și, mai ales în momentele de uitare de sine, o pâlpâire stranie, o melancolie tulburătoare ca un avertisment ascuns.

Liviu Rebreanu, Jar

Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

Personajul literar reprezintă o instanță a discursului epic, menită să participe la acțiune și să  transpună viziunea auctorială, interacționând cu celelalte entități ale textului.  În fragmentul extras din „Jar” de Liviu Rebreanu sunt prezente două personaje: Rosmarin și Liana.

În ceea ce privește personajul feminin Liana, acesta este caracterizat atât în mod direct, cât și în mod indirect. Frumusețea personajului feminin reiese, prin caracterizare indirectă, din interacțiunea sa cu celelalte personaje. Poate fi dedusă această trăsătură grație atitudinii bărbaților față de aspectul său atrăgător: „Pe stradă bărbații întorceau capul după ea ca și când ar fi răspândit o vrajă irezistibilă.”. 

Prin caracterizare directă, naratorul schițează un portret fizic al personajului feminin. Aspectul naiv, pueril reiese din următoarea descriere făcută în mod direct, de către narator: „Figura ei de fetiță mirată și nevinovată, cu părul blond natural, cu obrajii puțin bucălați, cu nasul mic obraznic”.

 

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui text poetic studiat,
aparţinând lui Lucian Blaga.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o perioadă, într-un curent
cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat;
– analiza a două elemente de compoziţie şi/sau de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu:
titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

 

Pentru rezolvarea subiectului al III-lea, propunem următoarele materiale:

 

Particularitățile unui text poetic interbelic de Lucian Blaga (lecție video)

 

“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga: particularități de construcție ale unui text poetic interbelic

 

„Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga: 25 de întrebări

*Rezolvarea modelului oficial propusă de noi nu trebuie copiată cuvânt cu cuvânt. Aceasta este doar o propunere de rezolvare și are rolul de a îndruma elevii pentru ca aceștia, singuri, să vină cu propriile răspunsuri. 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă apreciezi rezolvarea modelului oficial de Bacalaureat din 1 noiembrie 2021, te-ar putea interesa și alte subiecte:

JOC – Asociază cuvintele cu același sens!

Rezolvarea subiectului de Bacalaureat din 28 iunie 2021

Baremul subiectului Evaluării Naționale din 22.06.2021 (la limba română)

Bacalaureat 2021: teste de antrenament și bareme

 

Rezolvarea modelului oficial de Bacalaureat din 1 noiembrie 2021

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat

Ne poți aprecia munca printr-un like pe Facebook. Dacă ai dat like paginii noastre, dă click pe butonul "X"