Click aici!
Rezolvare Test De Antrenament 6 Bacalaureat 12 Aprilie 2021

Rezolvarea testului 6 de antrenament pentru Bacalaureat (12 aprilie 2021)

test

Îți oferim, în acest articol, o propunere de rezolvare a testului de antrenament pentru Bacalaureat, publicat în data de 12 aprilie 2021 la limba și literatura română. Aici va fi încărcat materialul!

Descarcă testul de aici:

 

Subiectul I

A.

 

Eram în ultima clasă de liceu și am asistat atunci, ca simplu spectator, la întrunirea din sala „Dacia”, convocată de N. Iorga. Am putut constata, în toată plinătatea ei, puterea cuvântului înflăcărat al profesorului. […]

Mai târziu, în 1931, profesam la Facultatea de Drept din Oradea, când N. Iorga, ca președinte al consiliului de miniștri, înțelegând rolul pe care-l putea avea în acea margine de țară o instituție de învățământ superior, a luat unele măsuri care favorizau existența și funcționarea facultății noastre. Curând în urmă, făcu o vizită în Oradea. Ținu cu acel prilej o conferință publică în eleganta sală a Primăriei. Sala fu plină și ușile rămaseră larg deschise pentru ca aceia care nu mai aveau loc să poată prinde din coridor arteziana de gânduri și pasiune. […]

Cu prilejul vizitei sale la Oradea, conversând cu întreg corpul profesoral adunat în jurul său, ne-a spus la un moment dat, cu tonul familiar pe care-l păstra totdeauna:

— Ei, bine, dar mi-ar face plăcere să veniți careva să vorbiți la Văleni…

În urmă, după plecarea lui, colegii, reamintindu-și acest deziderat și socotind că ar fi o obligație ca facultatea […] să răspundă invitației, și-au afirmat dorința că unii dintre noi […] ar trebui să se anunțe la cursurile Universității Populare din târgulețul de pe Prahova. Însărcinarea au acceptat-o doi dintre noi: colegul mai tânăr, George Sofronie, care preda dreptul internațional, dar care era și licențiat în istorie. Celălalt eram eu.

În vara următoare am și fost la Văleni. Anunțasem o conferință sau două, nu-mi amintesc precis.

După sosirea mea în mica localitate, l-am vizitat pe magistru. Casa lui din Văleni o cunoaște oricine, cel puțin din fotografiile care au apărut prin periodice. Era o clădire comodă, largă, având la etaj un cerdac tipic românesc, cu intrări la diferitele încăperi, cu mobilă și covoare naționale.

Am fost primit de o femeie de serviciu care mi-a cerut numele, apoi m-a poftit în cerdacul spațios, umbrit de pomii stufoși, din preajma casei. Am auzit-o cum, din camerele conexe, i-a spus profesorului numele meu. El lucra și mi-a vorbit, nevăzut, de la distanță, din camera de lucru:

— Ia loc, te rog, căci vin în câteva minute.

Am luat loc, dar n-au trecut numai câteva minute, ci aproape trei sferturi de oră. Firește, răbdarea nu mi-am pierdut-o, deoarece eram prevenit. Știam de mult că, poate datorită unei superstiții, când era așezat la lucru, nu se întrerupea pentru nimic în lume până nu sfârșea o pagină începută. Cu scrisul său mărunt și îndesat, paginile mari nu se umpleau prea repede, dar și revărsarea prodigioasă* a gândului nu se putea întrerupe la comandă când ajungea în josul hârtiei, ci năvălea, desigur, pe cealaltă foaie, fără să poată fi oprită în mijlocul unei idei. Astfel, greu se nimerea ca gândul să se încheie exact concomitent cu pagina.

Eugeniu Speranția, Nicolae Iorga

 

 

A.   Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat.

  1. Indică sensul din text al secvenței la comandă.
    Răspuns propus: Sensul din text al espresiei „la comandă” se referă la întreruperea intenționată a unei acțiuni.
  2. Menționează numele celor doi conferențiari care acceptă invitația lui N. Iorga la Universitatea Populară din Văleni, utilizând informaţiile din textul
    Răspuns propus: George Sofronie și Eugeniu Speranția
  3. Precizează un element arhitectural tradițional al casei lui Iorga din Văleni, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

Răspuns propus: Un element arhitectural tradițional al casei lui N. Iorga, conform textului-suport este cerdacul: „având la etaj un cerdac tipic românesc, cu intrări la diferitele încăperi”

  1. Explică motivul pentru care Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea.

Răspuns propus: Nicolae Iorga a sprijinit funcționarea Facultății de Drept din Oradea, întrucât a considerat important rolul unei asemenea instituții de învățământ superior în această regiune a țării.

  1. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Iorga, aşa cum reiese din textul dat.

Una dintre trăsăturile morale ale lui N. Iorga, conform textului dat, este perseverența / stăruința. Această caractersitică este prezentată în mod indirect și poate fi dedusă din episodul vizitei la N. Iorga acasă, când E. Speranția a fost nevoit să aștepte trei sferturi de oră pentru ca N. Iorga să își termine treaba deja începută: „când era așezat la lucru, nu se întrerupea pentru nimic în lume până nu sfârșea o pagină începută”.

 

 

B.

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu respectarea unei metode de lucru pentru atingerea scopului propus, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Nicolae Iorga de Eugeniu Speranția, cât și la experiența personală sau culturală.

Rezolvare propusă:

 

Organizarea reprezintă un factor esențial pentru derularea cu succes a unui proiect. O bună organizare poate crește șansele de reușită sau, dimpotrivă, lipsa organizării poate conduce la o eficacitate scăzută. Consier că respectarea unei metode de lucru este importantă pentru atingerea unui scop propus.

În primul rând, stabilirea unei metode de lucru se poate demonstra, pe parcurs, un demers foarte productiv. N. Iorga, spre exemplu – așa cum reiese din textului lui Eugeniu Speranția, nu își întrerupea munca decât când reușea să ducă la bun sfârșit pagina începută: în acest fel nu își pierdea ideile.

Un alt argument pertinent pentru ipoteza sus-menționată se referă la stabilirea unor obiective pe termen scurt. Pentru a duce la bun sfârșit un proiect – oricare ar fi acesta – este necesar să dăm dovadă de o bună organizare a sarcinilor. Stabilirea din timp a unui demers progresiv se poate dovedi benefică. Un exemplu concret ar putea fi construirea unui imobil: fiecare etapă trebuie prestabilită pentru a putea da un randament optim.

Având în vedere argumentele expuse, putem susține că respectarea unei metode de lucru este importantă petru atingerea unui scop propus: crearea unui ritm de lucru și etapizarea procesului pot facilita reușita procesului în sine.

 

Subiectul al II-lea

 

Comentează textul de mai jos, în minimum 50 de cuvinte, evidenţiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

 

 

S-aştept să vie viaţa cu coşurile pline
Şi să-mi aştearnă daruri din zări pînă la mine?
S-aştept în noaptea goală s-aud suind un pas
De prieten fără nume, străin şi fără glas?
Cu aripi adormite în dimineaţa lunii
S-ştept să mi se-ntoarcă în streaşină lăstunii?
S-ştept poat-amintirea să-şi mai încerce cheia
La poarta dintre dafini, s-aştept cumva scînteia
Luminilor pierdute în pulbere şi scrum?
La mine nu mai urcă de-a dreptul nici-un drum;
De-abia o cărăruie, o dîră ca de fum.
Nu intră nici o uşă, n-am prag, n-am pălimar,
Doar stelele se-ngînă cu noaptea-ntr-un arţar.
Ce să aştept să vie şi ce să înţeleg,
Când peste mine timpul se prăbuşeşte-ntreg?

Tudor Arghezi, S-aștept

 

 

Răspuns propus:

 

Poezia „S-aștept” de Tudor Arghezi impresionează printr-un lirism de tip subiectiv, conturat prin frecvența mărcilor lexico-gramaticale ale subiectivității (verbe de persoana I: „s-aștept”, „s-aud”, „n-am”, pronume de persoana I: „-mi”, „la mine”, „mi”), nuanțându-se astfel un lirism de tip confesiv. Din punct de vedere tematic, discursul arghezian expune, într-o manieră melancolică, irefutabila trecere a timpului.

Ideea poetică reprezintă mesajul central al textului, conturându-se prin intermediul unor figuri de stil și a unor imagini artistice. Aceste artificii stilistice au rolul de a corobora ideea centrală și de a amplifica emoțiile transmise.

Recurentă în poezia „S-aștept” de Tudor Arghezi este interogația retorică. Prin intermediul acestei tehnici, eul liric transmite o stare de neliniște, implicând direct lectorul în discursul său. Repetiția formei de conjunctiv „s-aștept” conferă dinamism textului, fiind pusă în evidență condiția efemeră a individului și, totodadă, impasul în care acesta se află.

Metafora „peste mine timpul se prăbușește-ntreg” pune în evidență neputința omului în fața trecerii irecuzabile a timpului.

 

Pentru subiectul al III-lea, îți propune să consulți unul dintre materialele noastre! Ai mai jos câteva linkuri utile! Mult succes!

 

„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă: particularități de construcție ale unui basm cult

 

semnul-exclamarii

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

 

Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

Rezolvarea testului de antrenament pentru Evaluarea Națională (1 martie, 2021)

 

Rezolvarea testului 6 de antrenament pentru Bacalaureat (12 aprilie 2021)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat

Ne poți aprecia munca printr-un like pe Facebook. Dacă ai dat like paginii noastre, dă click pe butonul "X"