Rezolvarea testului 4 de antrenament pentru Evaluarea Națională (16 mai 2022)

testul 4 de antrenament

Vom încărca aici rezolvarea testului 4 de antrenament pentru Evaluarea Națională (publicat în 9 mai 2022)

 

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

EN_VIII_2022_Limba_si_literatura_romana_Test_04

 

 

Textele și cerințele testului le regăsești mai jos!

 

Textul 1

SCENA VIII
ȘEFUL, ICHIM
Din stânga, intră pufăind în gară, mai puţin formidabil ca automotorul, trenul personal. Locomotiva trece şi dispare în dreapta, într-un ritm descrescând, până se opreşte. Prin fereastra şi geamul uşii, se vede un vagon sau două. Mişcare pe peron. Ichim, care trece cu căruciorul. […] Un şuierat. Trenul se pune din nou în mişcare, încet, greoi, pe urmă din ce în ce mai repede.
ŞEFUL (din prag, în timp ce ultimele vagoane trec şi dispar): Îl terminarăm şi pe ăsta, Ichim.
ICHIM: ÎI terminarăm, dom’ şef.
ŞEFUL: Să mai treacă şi acceleratul de Braşov, şi am scăpat.
ICHIM: Adevărat. (Ichim dispare spre stânga. Șeful intră în birou, îşi scoate chipiul, îl pune în cui; pe peron oarecare forfoteală continuă, siluete de călători care se îndreaptă spre ieşire, spre stânga).
SCENA IX
ȘEFUL, PASCU
PASCU (încărcat de valize, oprindu-se în prag): Salutare, domnu’ şef.
ŞEFUL: Bine-ai venit, domnu’ Pascu.
PASCU: Cucoana-i aici?
ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.
PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)
PASCU: Ia să vedem. (Deschizând valiza:) Numai să găsesc. C-am avut atâtea…
ŞEFUL: Ce se mai aude în capitală?
PASCU: Cald. Cald al dracului!
ŞEFUL: De! Nu-i ca aici, ca la noi.
PASCU: Ce tot stai să vorbeşti! Aici e rai. Raiul pe pământ. (Scoate din valiză un pachet).
ŞEFUL: Ăsta e pachetu’ nevesti-mii?
PASCU: Nu, nu. E al lui domnu’ Miroiu, profesorul.
ŞEFUL: Că bine zici. (Iese în prag, se uită în dreapta şi în stânga pe peron): Dom’ profesor! Dom’ profesor! Ia vezi, Ichime, unde-i domnu’ Miroiu. Că era adineauri pe-aici. (Către Pascu, reintrând): Te aştepta.
PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.
PASCU: Carte, carte! Dar ce fel de carte? (Misterios:) Știi câți bani costă? Douăzeci și două de mii de lei.
ȘEFUL: Câți?
PASCU: Douăzeci și două de mii.
ȘEFUL: Fugi de-acolo. Nu se poate.
PASCU: Pe ochii mei. (Explicând repede): A fost profesorul aseară la mine şi mi-a numărat în mână douăzeci și două de mii de o mie… douăzeci și două.
ŞEFUL: (îngrijorat): Dar ce carte să fie?
PASCU: Păi ştiu eu? Cum mi-a dat-o librarul din Bucureşti, aşa i-am adus-o, mi-era şi frică, zău. Auzi dumneata? Douăzeci și două de mii.
ŞEFUL: Douăzeci și două de mii!
SCENA X
ȘEFUL, PASCU, PROFESORUL, apoi DOMNIȘOARA CUCU
PROFESORUL: (vine grabnic din stânga, pe peron, trece prin faţa ferestrei, intră): Domnu’ Pascu! Aici erai? Credeam că n-ai venit!
PASCU: Se poate, dom’ profesor?
PROFESORUL: Te-am căutat pe peron, afară, la trăsuri.
PASCU: Învălmăşeală mare.
PROFESORUL (încet, îngrijorat): Ai adus?
PASCU (întinzându-i pachetul): Poftim.
PROFESORUL (luând pachetul, rămâne o secundă nemişcat): Mulţumesc… Da… Mulţumesc… (Se uită la pachet, pe urmă la cei doi. Pe urmă, trecând spre stânga, aproape de fereastră, la lumină, desface repede pachetul şi scoate de acolo un volum mare, pe care-l răsfoieşte cu înfrigurare, ca şi cum ar căuta o anumită pagină, un anumit lucru. Şeful şi Pascu schimbă priviri intrigate).
PASCU (scoţând din valiză un alt pachet): Uite şi pachetul cucoanei dumitale, dom’ șef. L-am învelit în hârtie albastră, să nu le-ncurc.
ŞEFUL: Bravo! Să trăieşti! Îmi pare rău că nu e nevastă-mea aici, că te opream la masă. Avem o raţă pe varză, o minune! A rămas de la prânz.
PASCU: Las-o pe altă dată, că acuma sunt grăbit. Nu vezi câte bagaje am?

Mihail Sebastian, Steaua fără nume

Textul 2

Când au apărut primele trenuri la noi? De unde erau importate?
Calea ferată română se aseamănă mult cu cea engleză, care a fost prima din lume, în 1830. A fost o linie a cărbunelui. Aşa a început şi calea ferată românească, la 20 august 1854, tot cu o linie a cărbunelui, pe ruta Oraviţa-Baziaş, deşi în multe documente apare Bucureşti-Giurgiu ca fiind prima cale ferată română. Aceasta a fost într-adevăr prima linie, însă din Principatele Române Unite. Locomotivele şi vagoanele erau de producţie austriacă. După doi ani de teste, în 1856, linia Oraviţa-Baziaş a început să fie folosită şi pentru transportul de călători. Austriecii erau foarte prudenţi, nu voiau să rişte niciun fel de accident. În zona Dobrogei, prima linie de cale ferată a fost Constanţa-Cernavodă, în anul 1860.
Cunoaşteţi mărturii ale primilor călători cu trenul? Există astfel de documente?
Primul român care a călătorit cu trenul a fost Petrache Poenaru, omul care a inventat stiloul cu rezervor. El a povestit că a călătorit cu 16 „căruţe”, aşa numea vagoanele, şi că i-a fost foarte frică de viteză. Un lucru amuzant astăzi, mai ales că atunci trenurile nu aveau viteză mare. Circulau întotdeauna cu un călăreţ cu steag înaintea lor, deci este clar ce viteză puteau să aibă. La vremea aceea însă, viteza însemna cu totul altceva. […]
Care erau primele trasee? Ce oraşe legau?
Primul traseu a fost cel al cărbunelui Oraviţa-Baziaş. În Transilvania şi Banat, calea ferată s-a dezvoltat enorm până la 1918. Erau 64 de companii, 4583 de kilometri de cale ferată normală şi 813 kilometri de cale ferată îngustă. […]
Cine-şi putea permite pe-atunci o călătorie cu trenul?
Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau. Un bilet pe o rută scurtă era echivalentul a două perechi de găini. Cu trenul mergeau avocaţii, medicii şi profesorii, dar şi mulţi studenţi, deoarece aceştia învăţau la Paris sau în Germania. Cu căruţa ar fi făcut două săptămâni până acolo şi de aceea alegeau să meargă cu trenul.
Cât dura o călătorie cu trenul de la Iaşi la Bucureşti, de pildă?
De exemplu, în anul 1922 era expresul Bucureşti–Iaşi. Pleca din Bucureşti la 14:20 şi ajungea la Iaşi la 23:20. Deci făcea nouă ore. […]
Aţi călătorit vreodată cu avionul? Dacă ar fi să puneţi cap la cap orele petrecute în tren, cam câte ar ieşi? Nu am călătorit niciodată cu avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă. Numai săptămâna trecută am făcut 800 de kilometri cu trenul, până la Iaşi şi înapoi.

Radu Bellu: În tren mi-am petrecut o treime din viaţă – interviu,
a consemnat Simona Suciu în www.dilemaveche.ro

Subiectul I

A.

1. Notează, din textul 1, două cuvinte/grupuri de cuvinte ce reprezintă indici de spațiu. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte

Șeful și Pascu discută cu interes despre
a) aglomerația produsă în gară.
b) numărul prea mare al bagajelor.
c) prețul surprinzător al unei cărți.
d) numărul vagoanelor trenului.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Persoana căreia Pascu îi aduce un pachet învelit în hârtie albastră este
a) domnișoara Cucu.
b) librarul bucureștean.
c) profesorul Miroiu.
d) soția șefului de gară.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Pentru avertizare, primele trenuri circulau având în față
a) o căruță special construită.
b) o locomotivă britanică.
c) un călăreț cu steag.
d) un vagon-rezervor.

 

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Pascu acceptă invitația la masă a șefului de gară.
Domnul Pascu spune că biletul de tren a costat 22 000 de lei.
Neavând răbdare până acasă, profesorul răsfoiește cartea chiar în gară.
Primele căi ferate de la noi erau destinate transportului de cărbune.
Petrache Poenaru a fost primul român care a călătorit cu trenul.
În 1922, călătoria cu trenul de la București la Iași dura 23 de ore.

 

6. Rescrie fragmentul următor, transformând vorbirea directă în vorbire indirectă. 6 puncte
PASCU (tainic): Dom’le șef! Ce crezi dumneata că e în pachetul ăsta?
ŞEFUL: Păi ce să fie? O carte.

 

7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență din fiecare text. 6 puncte

 

8. Crezi că este important să cunoști istoria căilor ferate? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 2. 6 puncte

 

9. Asociază fragmentul din „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

 

B

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin diftong ambele cuvinte din seria:
a) „aude”, „feroviare”.
b) „avionul”, „înființat”.
c) „criteriul”, „douăzeci”.
d) „noutăți”, „stiloul”.

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „călătorie”, „românească”.
b) „căruța”, „normală”.
c) „desface”, „dumneata”.
d) „treime”, „deoarece”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul structurii subliniate în enunțul „Oamenii de rând în niciun caz nu-şi permiteau” este:
a) amabili.
b) disciplinați.
c) excepționali.
d) obișnuiți.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Există o relație de paronimie între ambele cuvinte subliniate în enunțurile din seria:
a) „Ce se mai aude în capitală?”; Legea are importanță capitală.
b) „Dar ce fel de carte?”; A primit carte de identitate.
c) „Să meargă cu trenul”; Roșul nu merge cu verdele.
d) „Scoate din valiză un pachet”; În casă avea un parchet de lemn.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei feluri de pronume, pe care le vei preciza: 6 puncte
„ŞEFUL: E în târg. Adineauri a plecat.
PASCU: Aveam o vorbă cu dumneaei. I-am adus tot ce mi-a spus.
ŞEFUL: Intră, intră.
(Pascu-şi lasă o parte din valize afară şi intră înăuntru cu una singură.)”

6. Alcătuiește un enunț negativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Câte muzee legate de trenuri există în România?” să fie atribut. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
Enunțul:

 

7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Nu am călătorit niciodată cu avionul, dar pot spune că în tren mi-am petrecut o treime din viaţă.”. 6 puncte

 

8. Încercuiește forma corectă a cuvintelor din mesajul următor, reprezentând întrebările adresate unui prieten. 6 puncte
— Crezi, dragă Andrei, că în Mai/mai ar fi bine să călătorim vreo/vre-o săptămână sau mai mult, cam cinsprezece/cincisprezece zile, cu aceste avioane a/ale companiei britanice? Știi/ști că au trasee/traseie răspândite în lume?

 

 

 

 

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Imaginează-ți că ai fost în vacanță, într-o călătorie cu trenul.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare din acea călătorie, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

 

 

 

 

 

 

Rezolvarea o veți regăsi în acest material video – cu explicațiile necesare

 

Rezolvarea testului 15 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)

Rezolvarea testului 13 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (24 mai 2021)

Rezolvarea testului 14 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)

Rezolvarea testului 1 de antrenament pentru Evaluarea Națională (18 aprilie 2022)

Rezolvarea testului 2 de antrenament pentru Evaluarea Națională (2 mai 2022)

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Rezolvarea testului 3 de antrenament pentru Evaluarea Națională (9 mai 2022)

Rezolvarea testului 2 de antrenament pentru Evaluarea Națională (2 mai 2022)

Rezolvarea testului 1 de antrenament pentru Evaluarea Națională (18 aprilie 2022)

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Rezolvarea testului 4 de antrenament pentru Evaluarea Națională (16 mai 2022)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
Nume
Email
Loading

This will close in 0 seconds

error: Conținut protejat