Rezolvarea testului 2 de antrenament pentru Evaluarea Națională (2 mai 2022)

testul-2-de-antrenament

Vom încărca aici rezolvarea testului 2 de antrenament pentru Evaluarea Națională (publicat în 2 mai 2022)

 

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

 

Textele și cerințele testului le regăsești mai jos!

Textul 1

Numai acum, dacă și-ar fi rotit ochii prin sala de clasă, Nimo ar fi dibuit foarte multe detalii anapoda:
ar fi văzut-o pe Veronica, luptându-se cu jumătatea de pui și cu cartofii prăjiți peste care turnase dintr-un
plic maioneză cu usturoi, împuțind totul în jurul ei ca de fiecare dată; pe Sandu l-ar mai fi observat
scormonind în cutia de plastic plină cu un amestec dubios de iaurt, cereale și fructe uscate; nu și-ar fi
putut desprinde privirea de la Florin, cel care își ungea tacticos, cu unt de arahide, feliile de pâine prăjită;
ar fi urmărit mișcările grațioase ale Adelinei, ce încerca să își ferească degetele de uleiul de măsline cu
care îi fusese asezonată salata.
Aceștia erau numai câțiva dintre colegii ce veneau cu prânzul împachetat în ghiozdan, chiar dacă
nu unul de care se îngrijise cineva de-acasă, ci cumpărat pe drumul spre școală. Nenumărate localuri
fast-food împânziseră zona. Dar cei mai mulți dintre ei primeau bani suficienți de la părinți, astfel că
profitau mereu de lipsa de autoritate a bodyguardului, un oarecare nenea Mișu, zbughind-o afară și
căutând ceva de ronțăit prin magazinele colțului de cartier. Se întorceau de acolo cu sucuri și dulciuri la
care munceau tot restul zilei, împărțindu-le doar cu aceia pe care-i considerau demni de nasul și de
buzunarele lor. […]
S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în regulă, așa că și-a întrerupt prânzul și
s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de istorie, fiindcă imediat după
recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului.
— Hei, ce faci? Te supără ceva?
Imran deprinsese fără cusur noua limbă de pe timpul când locuise în Timișoara. Stătuseră destul în
Banat, un an și câteva luni, iar el învățase la o școală special organizată pentru comunitatea musulmană
de acolo. Era a doua ca mărime din țară, imediat după aceea similară deschisă în București.
— Nu, nimic, mulțumesc. Încerc doar să mai bag pe gât câteva pagini din manualul de istorie.
— Cumva pentru că ți-e foame și vrei să uiți de ea?
Nimo zâmbi în fața evidenței. Dar fusese un zâmbet anemic, fără convingere, tocmai pentru că îl
înmuiase de tot lipsa prânzului.
— Nu, nu de aia, dar știi că astăzi ne ascultă, așa că…
— Așa că, repetă Imran, te rog frumos, nu mă refuza și vino în banca mea, să împărțim ce mi-a
pregătit mama la pachet. Am destulă mâncare, așa că sigur mă voi întoarce acasă cu ea dacă nu mă
ajuți s-o termin. N-aș putea s-o dovedesc pe toată. Știu că mama s-ar supăra să știe că n-am împărțit-o
măcar cu cineva și nu vreau asta. Așadar, poți considera invitația mea ca pe o rugăminte să-mi dai o
mână de ajutor.
— O gură de ajutor, glumi Nimo, iar puștii râseră sănătos.
— Exact așa, prietene! Hai deci la mine în bancă! Și nu uita că ești oricând binevenit să luăm
gustarea împreună.

Cât timp Imran a despachetat caserola compartimentată pentru mai multe feluri de alimente, Nimo i-a
povestit cum își uitase acasă sandviciurile și mărul. Apoi s-a mirat cu voce tare de bogăția dejunului pregătit
de mama colegului sirian. În despărțiturile acelui vas din plastic erau așezate niște curmale imense; apoi, un
soi de tocăniță din cubulețe de carne, despre care Imran i-a spus că mai conținea linte și bulgur.
— Și tata gătește uneori linte, dar de bulgur chiar că n-am auzit niciodată. Darămite să fi gustat!
Imran zâmbi și era gata să pună pariu că Nimo știa foarte bine ce însemna aia. […]
— De grâu ai auzit vreodată?
Iarăși hohotiră amândoi, Nimo fiind foarte mirat să afle că bulgurul nu era decât un grâu măcinat ceva mai mare.
— Noi îi spunem haleem.
Nimo repetă încetișor cuvântul, pentru a-l fixa în memorie. Apoi gustă din felul acela, întingând în
caserolă cu o bucată de lipie. Dădu din cap de mai multe ori, confirmându-i prietenului că tocănița era gustoasă.
Un alt preparat arăta exact ca o salată obișnuită în care se vedeau bucățelele de roșie, ardeiul mărunțit
și lăptucile, dar unde fuseseră amestecate și fragmente crocante de lipie prăjită.
— Asta este fattoush, îl lămuri imediat Imran.
Despre ceva ce semăna cu o felie triunghiulară de plăcintă însiropată, Nimo află că e un produs de
patiserie pentru care se prepara mai întâi un aluat special.
— Umplutura este de brânză, iar noi îi zicem prăjiturii konafah.
— Observ că toate cuvintele voastre arabe conțin litera h, se amuză Nimo.
— Ei, nu chiar toate, zâmbi Imran, dar chiar că astăzi s-au potrivit în farfuria mea numai astfel de
mâncăruri. De fapt, avem două tipuri de h: unul e litera ha și îl pronunțăm destul de asemănător cu consoana
din română. Însă sunetul specific limbii arabe și de care se mirau și amicii mei din Timișoara este hî.

Călin Torsan, Prieten cu umbra

 

 

Textul 2

 

Ați ales autori și povești vechi pentru a face această antologie, Arcașul fără arc. Ce ne spun
cei vechi despre lumea de azi? […]
Poveștile și pildele din acest volum, majoritatea vechi de sute și sute de ani, au rămas adânc
înrădăcinate în spiritul Asiei de Est. Nu puține sunt prezente în materialul de studiu al elevilor de liceu din
China, Japonia și Coreea, fiind prețuite pentru latura lor morală, pentru învățăturile de viață oferite tinerilor,
dar și pentru mesajul care va rămâne în sufletul acestora și ca adulți. Cu o simplitate impresionantă, sunt
descrise situații pe care cu siguranţă le-am trăit și noi în viață, fie că sunt comice, ironice sau tragice. La
fel, nu puține personaje sunt foarte asemănătoare tiparului uman pe care îl întâlnim și astăzi – suspiciosul,
naivul, inteligentul, ghinionistul etc. Din acest punct de vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și
pilde, ne arată că natura umană este până la urmă universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă. […]
Când ați simțit că ați ajuns – și, mai apoi, că ați depășit – la un punct de cotitură, la o intersecție
în raport cu acea lume? Că sunteți cumva de acolo…
Acel moment a venit după circa trei ani și jumătate de locuit în Japonia. După cum am spus și mai
devreme, limba este cea mai mare barieră pentru o adaptare completă. În mod paradoxal, limba japoneză
este foarte ușor de învățat pentru comunicarea de bază, simplă, de zi cu zi […]. Însă dacă dorești să poți
ține un discurs, să vorbești nestingherit despre orice subiect sau să citești și să scrii liber, atunci este cu
totul altă poveste. Vocabularul limbii japoneze este unul dintre cele mai bogate din lume (circa cinci sute
de mii de cuvinte) și multe cuvinte individuale nu au echivalent direct în limbile occidentale. De exemplu,
doar pentru cuvântul „apă” există mai mulți termeni – mizu (apă, generic), oyuu (apă caldă sau fierbinte),
reisui (apă rece, generic), ohiya (apă rece la restaurant), josui (apă curată) etc. […]
Ce anume credeți că ar fi foarte important de adus la noi din Orientul Îndepărtat?
Cred că ce a putut fi adus a fost deja adus – și anume (1) literatura, […] (2) bucătăria orientală, […] (3)
elemente de vestimentație și artă. Mai rămâne și tehnologia, dar aceasta vine din inerție prin țările
dezvoltate din Occident […].
Cum diferă umorul de acolo de umorul nostru? Prin ce anume – foarte tare?
În general, umorul din Asia de Est este mult mai copilăresc față de umorul occidental și aceasta este
cu atât mai adevărat pentru societatea niponă. Poante precum clasicele Stan și Bran, când unul îi aruncă
celuilalt pe față un platou de tort cu frișcă și toată lumea moare de râs, sunt foarte apreciate. În schimb,
glume cu tâlc, glume ce te pun să te gândești și să înțelegi poanta sunt rare. [..]
S-ar putea spune că japoneza a fost cât pe-aci să vă devină a doua limbă maternă?
Nu e chiar o exagerare să spunem asta. Din moment ce am ajuns să am vise în această limbă,
bănuiesc că a devenit o parte din mine. […] Nu știu de ce, dar unele cuvinte îmi vin mai ușor în limba
japoneză, altele în limba engleză, altele în limba română.

Cristian Pătrășconiu, Interviu Ștefan Liiceanu: Japonia interioară, www.lapunkt.ro

Subiectul I

A.

1. Notează numele a două alimente pe care le avea Imran în caserolă. 2 puncte

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Imran îl roagă pe Nimo
a) să-l ajute la istorie.
b) să mănânce împreună.
c) să iasă în pauză.
d) să-i cumpere mâncare.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Poveștile cuprinse în volumul „Arcașul fără arc” sunt importante pentru
a) dificultatea conținutului.
b) jocul de cuvinte.
c) noutatea lor.
d) valoarea morală.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Termenul care denumește apa caldă în limba japoneză este
a) mizu.
b) oyuu.
c) ohiya.
d) reisui.

5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte

Nimo și-a uitat acasă pachețelul cu mâncare.
Nimo îi explică lui Imran ce e bulgurul.
Imran este de origine siriană.
Limba japoneză utilizată în comunicarea de zi cu zi se învață destul de ușor.
Vocabularul limbii japoneze cuprinde și termeni care nu pot fi traduși exact
în alte limbi.
Bucătăria orientală are peste cinci sute de mii de rețete proprii.

6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și trăsătura morală a personajului Imran,
identificate în fragmentul următor: „S-a întâmplat ca tocmai Imran să observe că Nimo nu era în regulă, așa
că și-a întrerupt prânzul și s-a apropiat de banca postitorului fără voie. Nimo răsfoia manualul de istorie,
fiindcă imediat după recreația mare urmau să fie ascultați pentru a doua notă a semestrului”. 6 puncte

7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, prin referire la
câte o secvență din fiecare text. 6 puncte

8. Crezi că interacțiunea cu ceilalți colegi, în timpul pauzelor, poate deveni prilej de învățare?
Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1. 6 puncte

9. Asociază fragmentul din „Prieten cu umbra” de Călin Torsan cu un alt text literar studiat la clasă sau
citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin referire la câte o
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

 

B.

1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin triftong ambele cuvinte din seria:
a) „le-am”, „grațioase”.
b) „maioneză”, „voie”.
c) „munceau”, „vedeau”.
d) „primeau”, „veneau”

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „materialul”, „localurile”.
b) „numai”, „oricând”.
c) „răsfoia”, „bogăția”.
d) „simplitate”, „devreme”.

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sensul construcției subliniate în secvența: „Imran deprinsese fără cusur noua limbă de pe timpul când
locuise în Timișoara” este:
a) cu accent.
b) de nevoie.
c) fără sprijin.
d) la perfecție.

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sunt corecte ambele enunțuri din seria:
a) Are vise mari pentru cariera sa.; Se desprinde ușor de familie.
b) Are visuri de mărire.; S-a deprins repede cu munca.
c) Își amintea visurile de noapte.; S-a desprins cu lumea.
d) Visele de noapte sunt senine.; S-a deprins de colegi.

5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe la moduri diferite, pe care le vei preciza:
„— Așa că, repetă Imran, te rog frumos, nu mă refuza și vino în banca mea, să împărțim ce mi-a
pregătit mama la pachet. Am destulă mâncare, așa că sigur mă voi întoarce acasă cu ea dacă nu mă
ajuți s-o termin. N-aș putea s-o dovedesc.” 6 puncte

 

6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „salată” să fie în cazul genitiv (1) și o propoziție
afirmativă, în care pronumele demonstrativ de depărtare „aceia” să aibă funcția sintactică de complement
indirect (2). 6 puncte

 

7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Din acest punct de
vedere, cei vechi, care au așternut acele povești și pilde, ne arată că natura umană este până la urmă
universală, indiferent de cultură, spațiu sau epocă.”. 6 puncte

 

8. Încercuiește variantele corecte din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului de
învățare a limbii japoneze către un prieten. 6 puncte
Aș vrea să ști / să știi că vom călători / vom călătorii în Japonia, țară ai cărei / a cărui cireși sunt
celebri / celebrii. Ia-ți / Iați bagajele și vino să descoperim frumusețile lumi / lumii!

 

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 2 puncte; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

 

 

 

 

 

 

Rezolvarea o veți regăsi în acest material video – cu explicațiile necesare

 

Rezolvarea testului 15 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)

Rezolvarea testului 13 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (24 mai 2021)

Rezolvarea testului 14 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)

Rezolvarea testului 1 de antrenament pentru Evaluarea Națională (18 aprilie 2022)

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Rezolvarea testului 10 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (17 mai 2021)

Rezolvarea testului 10 de antrenament (subiectul I, B) pentru Evaluarea Națională (17 mai 2021)

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Rezolvarea testului 2 de antrenament pentru Evaluarea Națională (2 mai 2022)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
Nume
Email
Loading

This will close in 0 seconds

error: Conținut protejat