Știm că uneori suntem tentați să confundăm pronumele relativ cu cel interogativ din pricina formelor lor omonime, însă diferențele vor deveni clare, abia după ce ajungeți să le parcurgeți în particular pe fiecare dintre ele. Astăzi începem ziua cu pronumele și ajectivul pronominal relativ.

Pronumele rerlativ se utilizează în frază pentru a face legătura între o propoziție secundară și regenta ei (propoziția de care depinde).

Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte. Pe lângă acestea simple se regăseste și relativul compus ceea ce, alături de locuțiunea adjectivală relativă ce fel de.

Există și pronumele relativ de, folosit ca formă populară, având înțelesul de care. De pildă, Cana de-o vezi pe masă este a mea.

! Pronumele relativ NU are categoria gramaticală a persoanei.

În cazul genitiv, pronumele relativ se acordă în gen, număr cu substantivul pe care îl înlocuiește, iar articolul genitival se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de pronumele relativ cu funție sintactică de atribut. De exemplu, copilul a cărui jucărie.

Pentru ca un pronume relativ să devină adjectiv pronominal relativ va trebui să fie așezat în fața substantivului nearticulat cu care se acordă în gen, număr și caz, având mereu funcția sintactică de atribut adjectival.

Diferența dintre pronumle și adjectivul pronominal relativ și cel interogativ constă doar în contextul gramatical, fiind vorba de structuri interogative respectiv structuri enunțiative / exclamative.

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Vezi și:

„Morminte” sau „mormânturi”? Care este forma corectă de plural?

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

„Jantă” sau „geantă”? Tu te exprimi corect?

Please Login to Comment.