Mulți consideră escaladarea un sport extrem. Dar dacă ne gândim la acțiunea în sine, cum scriem? A escalada sau a excalada? Etimologia verbului o regăsim în franțuzescul escalader. Foarte des cădem în plasa literei x care este pronunțată cu ajutorul grupul de sunet cs sau gz. O situație asemănătoare, dar nu identică întâlnim și aici. […]
„Moromeții” de Marin Preda: particularități de construcție ale unui roman postbelic
Moromeții de Marin Preda Literatura a fost întotdeauna raportată la contextul socio-politic al vremii: cum de altfel, prin literatură putem vedea o reflectare a realității, mai mult sau mai puțin fidelă – influențată, evident, de viziunea inedită a autorului, nu e de mirare că tendințele vor fi resimțite și aici. Dacă ne […]
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu: particularități
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu Mergem mai departe, iar astăzi vom vorbi despre Ultima noapte de dragoste, întâia noate de război: un roman emblematic al perioadei interbelice literare românești – vom vedea imediat și de ce fac o asemenea afirmație. Ceea ce trebuie să menționăm […]
„Baltagul” de Mihail Sadoveanu: particularități de construcție ale unui roman interbelic
Baltagul de Mihail Sadoveanu Vorbim astăzi despre „Ceahlăul” prozei românești -unul dintre cei mai importanți prozatori ai literaturii noastre – Mihail Sadoveanu. Opera sa pledează, în genere, pentru un paseism autentic, punând pe un piedestal lumea rurală autohtonă. La Sadoveanu, de obicei, moderitatea este privită ca o alterare, ca o distrugere a […]
„Analogă” sau „analoagă”?
Cu toții facem analogii atunci când este nevoie să comparăm două obiecte, dar haideți să ne oprim astăzi asupra cuvântului de gen feminin care desemnează această corespondență. Voi cum o numiți? Analogă sau analoagă? Dacă ne referim puțin la etimologia lui, termenul este regăsit în limba latină sub forma analogus. Aducem în prim-plan un adjectiv […]
„Ion” de Liviu Rebreanu: particularități de construcție ale unui roman interbelic
Ion de Liviu Rebreanu Începem în forță acest articol, cu un citat din Eugen Lovinescu, din Istoria literaturii române contemporane: „Ion e cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române și cum procesul firesc al epicei este spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive”. Vorbim astăzi despre […]
„Odată” sau „o dată”? Cum utilizăm aceste construcții?
Despre această pereche de ortograme vom discuta astăzi: „odată” și „o dată”. Când scriem legat, când scriem despărțit? Ce deosebiri morfologice există între ele? Dar semantice? Rămâneți cu noi să lămurim și această mică „enigmă”, dacă o putem numi așa. Să le luăm pe rând și să vedem cum pot fi întrebuințate fiecare! […]
„Crenvuști” sau „cenvurști”?
Pentru niște hotdogi gustoși avem neapărat nevoie de… crenvuști sau crenvurști? Voi cum spuneți? După cum era de așteptat, cuvântul provine din germanismul krenwürstchen, tradus în română prin crenvurst. Circulă o variantă printre noi foarte des auzită în care este elimnată litera r, scriind și rostind crenvust. Pe aceasta ar trebui să o uităm deoarece […]
„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă: particularități de construcție ale unui basm cult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă Vom porni în odiseea noastră de la un citat de-ale lui George Călinescu: „Basmul este […] o oglindire a vieții în moduri fabuloase” – întrucât, indiferent de natura fantastică a acestei specii, ea redă, în mod metaforic viața propriu-zisă, realitatea pe care o cunoaștem cu […]