Discuția de astăzi se învârte în jurul omofonelor (construcții care se pronunță la fel, dar se scriu diferit, avâd și sensuri/utilizări diferite). Când folosim „totuna” și când folosim „tot una”? Rămâi pe pagină pentru a afla cum să le deosebim și cum să le utilizăm corect!

Vorbim, așadar despre două construcții compuse:

  1. „Totuna” scris legat este un adverb modal cu sensul de „același lucru”, „la fel” – îl întâlnim adesea în expresii cu verbul a fi: „a-i fi totuna” (adică a nu-l afecta cu nimic”) . Conform DEX:

TÓTUNA adv. 1. La fel, același lucru. ◊ Expr. A-i fi (cuiva) totuna, se spune când, din mai multe alternative, cineva nu dă preferință nici uneia, socotindu-le pe toate pe același plan. 2. (Rar) întruna, fără a se opri. – Tot + una.

Nu i-a prea păsat, îi era totuna dacă obține sau nu jobul.

2. „Tot una” este o construcție formată din adverbul „tot” + numeralul / pronumele nehotărât (în funcție de context) „una”

Tot una ai obținut și tu? Ar fi trebuit să ai măcar cinci. (numeral)

Tot una cu părul creț a venit și la voi? (pronume nehotărât)

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

Vezi și:

Grupul nominal: substantivul, pronumele, numeralul și atributul

Please Login to Comment.