Poate nu știai, însă verbul „a bea” se află pe lista verbelor românești neregulate. Fiind încadrabil în această categorie, evident că ne vom întâlni cu tot felul de excepții. Astăzi vorbim doar despre una dintre ele. Cum este, așadar, corect: „să bea” sau „să beie”?
În mod firesc, ne raportăm la regula conjunctivului prezent. Bazându-ne pe alternanța „e” – „ă” cu indicativul, prezent, ar trebui, logic, ca modul conjunctiv, timpul prezent să se termine în „-e”, de vreme ce indicativul, prezent (persoana a III-a) este el / ea „bea”. Cu toate acestea, norma actuală ne spune altceva.
Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția a III-a, din 2021) ne indică forma „să bea”:
bea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beau, 2 sg. bei, 3 sg. bea, imperf. 1 beam, perf. s. 1 sg. băui, m.m.c.p. 1 pl. băuserăm; conj. prez. 1 sg. să beau, 3 să bea; ger. bând; part. băut
Forma „să beie” este una învechită. Astăzi nu mai este recomandată utilizarea ei. Cu toate acestea, la un moment dat, în evoluția limbii, aceasta era corectă. O putem identifica, ei bine, ca variantă în definiția dată de DLRC (Dicționarul limbii române contemporane din 1955-1957):
BEA,beau,vb. II. 1.Tranz. A înghiți, a consuma un lichid. Unii… se opreau la vreo fîntînă, făcîndu-se că beau apă.DUMITRIU, B. F. 107. Are obiceiul a bea în toată Sara o cupă de lapte dulce.CREANGĂ, P. 97. Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut.JARNÍK-BÎRSEANU, D. 233. (Absol.) [La izvor] un tînăr călător… s-a rugat Să bea din cana lor.COȘBUC, P. I 281. ◊ (Poetic) Ochii mei sînt morți ca și lacurile de unde bea curcubeul apă.DAVIDOGLU, O. 100. ◊ Expr.A bea paharul pînă-n fund = a îndura un necaz, un chin, o durere pînă la capăt. (Familiar) Doar n-am băut gaz, se zice ca răspuns negativ la o propunere sau o invitație nepotrivită. ♦ A suge, a sorbi. Văd fluturi albaștri ușori Roind și bînd miere din flori.EMINESCU, O. IV 5 ◊ Fig.Aș fi băut ulcioare de lumină Din… raza soarelui blajină.TULBURE, V. R. 11. O strînse cu atîta foc, încît îi părea c-o să-i beie viața toată din gura ei.EMINESCU, N. 64. 2.Intranz. A consuma băuturi alcoolice. Băuse și prinsese mai multă mîncărime de limbă.PAS, L. I 9. Nemaiavînd pe ce bea, ți-a vîndut ție punga cu făină.RETEGANUL, P. IV 27 Cu rudele bea și benchetuiește, dar neguțătorii nu face.NEGRUZZI, S. I 249. ◊ Expr.A bea în sănătatea (sau în cinstea) cuiva = a închina cu un pahar de vin, de rachiu etc. pentru cineva, fîcîndu-i urări. ♦ A se da la beție; a avea patima beției. A început să bea. ♦ Tranz. (Familiar, cu privire la o persoană sau la un eveniment) A sărbători (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea și (de obicei) pe cheltuiala altuia, mai ales a celui sărbătorit. Mi-e să nu întîrzii, că te-aș bea.DAVIDOGLU, M. 42. Izvorul de unde capeți informațiile… îl cunosc… – Aș! – Pe ce te prinzi?…-Pe un dejun la Iordache… Primești? –Primesc, zise Caracudi sigur că mă bea.CARAGIALE, O. II 301. 3.Tranz. (Cu privire la bani, avere etc.) A cheltui, a risipi pe băutură; a toca. Cucul zice, mierla zice: Nu-ți bea banii, măi voinice!ALECSANDRI, P. P. 298. Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată.ALECSANDRI, P. P. 265. ◊ Expr.A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea și mințile = a-și pierde judecata sănătoasă din cauza băuturii, a bea pînă la inconștiență sau la nebunie. 4.Tranz. (Popular, cu privire la tutun, țigări, lulea) A fuma. De cînd am prins a dezlega buchile, nu mai beau tabac.CAMILAR, N. II 369. Din pricina, ta n-am fost în stare să beau o țigară de tutun.SADOVEANU, O. III 535. Dacă găsește tutun, îl bea!CARAGIALE, O. VII 23. Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua.CREANGĂ, P. 132. – Forme gramaticale: prez. ind.beau, bei, bea, bem, beți, beau;imperf.beam, beai, bea, beam, beați, beau;perf. s.băui, băuși, bău, băurăm, băurăți, băură;part.băut și (Transilv., Ban.) beut (HODOȘ, P. P. 190).
Prin urmare,
Corect (actual): el / ea / ei / ele să bea
Greșit (învechit): el / ea / ei / ele să beie
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF
Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)
„Colți” sau „colțuri”? Cum este corect?
„Aș fii” sau „aș fi”? Cum e corect?
„Veni” sau „venii”? Care e forma corectă?