Click aici!
Rezolvare Test 8 De Antrenament E.N. SI A (din 26 Aprilie 2021)
Vox Valachorum

Rezolvarea testului 8 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (26 aprilie 2021)

test 8 antrenament

Vom încărca aici rezolvarea subiectului I A din testul 8 de antrenament (publicat în 26 arpilie 2021)

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

 

Subiectul I, A

 

 

Textul 1

Conacul Chicuş nu semăna cu niciuna dintre casele boiereşti sau mai înstărite din împrejurimi. În mijlocul marelui parc de plopi şi salcâmi, clădirea cu un etaj răsărea pe neaşteptate, după perdeaua de sălcii care înconjura un mic iaz, ca o arătare. Casa cu turci o numeau oamenii din C., când nu-i spuneau, simplu, castelul. Era farul călăuzitor, punctul după care se orientau călătorii şi nou-veniţii, dar şi locuitorii satului când voiau să indice o adresă. Părea că, odată cu fiecare generaţie, câte un membru al familiei mai adăugase ceva construcţiei, o odaie, o firidă, un cotlon, măcar un ornament care răspundea gusturilor proprii. În realitate, conacul nu era atât de vechi. Când vreun invitat al slugerului* Ioan observa asta, cineva din familie îi răspundea imediat: dar nu se întâmplă aşa cu toate casele din Moldova. Partea din „castel” preferată de Mihalachi era exact cea opusă faţadei cu pridvor în care dădea camera lui: erau două turnuri circulare ce comunicau printr-un fel de culoar, două odăi minuscule, rotunde, cu ferestre  în  semicerc.  Deasupra  ferestrelor  stăteau,  sculptaţi  într-o  piatră  care  cu  timpul  devenise cenuşie, câte un turc cu turban împletit, privind unul spre sud, celălalt spre nord. Mihalachi intrase de  puţine ori în odăile acum părăsite, în care se îngrămădeau o parte din lucrurile vechi, inutile ale casei, dar amintirea luminii de-acolo, filtrate de geamlâcul acoperit de praf, nu-l părăsise niciodată. Deseori,  când îi instalau divanul mic la umbra câte unui pom de pe malul iazului, alegea locul după cum putea  privi toată ziua de acolo micile turnuri gemene, înghiţite treptat de lumina tot mai pierită a soarelui.

Creştea acolo şi un salcâm al cărui trunchi se acoperise de nişte țepi lungi de câţiva centimetri, toată lumea îl ocolea pentru că nu era nevoie decât de o clipă de neatenţie ca spinii să-ţi sfâşie hainele sau, şi mai rău, pielea. În fiecare vară, când salcâmul se acoperea de ciorchini grei de flori galbene,  găseau  în  fiecare  zi  smocuri  de  blană  agăţate  acolo,  uneori  şi  urme  de  sânge  uscat.  Înşelate  de acoperământul verde şi de parfumul gros, de tămâie al florilor, animalele uitau de capcana de după perdeaua vegetală şi intrau direct în spinii lemnoşi. Totuşi, nimeni nu se îndura să-l taie, era unul dintre  cei mai bătrâni copaci din curte, îl înconjuraseră cu o iederă care în scurt timp se urcase până în vârf și care în fiecare primăvară întindea lațe lungi, ca nişte degete subţiri, spre trecători, în înserare.

În spatele casei mari, cum îi spuneau în familie corpului principal al clădirilor, erau păsările de carne  şi ouă, curcanii cu guşile lor de culoarea mărgeanului, fazanii cu capetele lucioase, verzi-albăstrii. Dar Mihalachi ajungea rareori în această parte a gospodăriei.

Mihalachi simţea dimineţile mirosul adus de vântul care venea de undeva dinspre apus. O urmă dulceagă, ca de peltea arsă, îi rămânea în nări şi, fără să ştie de ce, asta îl făcea să simtă un amestec de ruşine şi tristeţe, ceva sfâşietor…

Andreea Răsuceanu, Vântul, duhul, suflarea

*sluger – dregător în Țările Române însărcinat cu aprovizionarea Curții domnești și a armatei (rangul și atribuțiile variind de la o epocă la alta și de la un principat la altul); rang, titlu purtat de acest dregător.

*peltea – produs alimentar fabricat din suc de fructe fiert cu zahăr, asemănător cu jeleul.

 

 

Textul 2

E greu de spus care e prima amintire a unui om. Eu îmi aduc aminte cât se poate de clar de ziua  în care am împlinit trei ani. Încerc şi acum sentimentul de importanţă care m-a copleşit cu acel prilej. Servim cu toţii ceaiul în grădină – în acea parte a grădinii unde, mai târziu, atârna un hamac legat de doi copaci.

Pe măsuţa de servit ceaiul e plin de prăjituri, în mijlocul cărora tronează tortul aniversar, acoperit cu glazură de zahăr, în care sunt înfipte lumânările. Trei lumânări. Şi apoi un incident care face senzaţie – un păianjen mic şi roşu, atât de mic încât abia îl zăresc, străbate cu repeziciune faţa de masă albă. Mama spune:

— E un păianjen aducător de noroc, Agatha, un păianjen aducător de noroc chiar de ziua ta…

Din punctul acesta amintirea se pierde în neant. Nu-mi mai aduc aminte decât, vag, de o ceartă interminabilă, avându-l ca protagonist pe fratele meu, care voia să mănânce mai multe ecleruri.

Ah, minunatul, liniştitul şi totuşi atât de palpitantul univers al copilăriei! Probabil că, în cazul meu, elementul cel mai fascinant al copilăriei este grădina. Grădina care avea să îmi fie tot mai dragă, an de an. Aveam să cunosc fiecare copac din grădină şi să îi atribui fiecăruia povestea sa. Încă de foarte devreme, grădina se împărţea, în mintea mea, în trei zone distincte.

Era grădina din faţa bucătăriei, mărginită de un zid înalt, paralel cu şoseaua. Zona asta nu-mi trezea niciun interes, decât ca sursă de zmeură şi mere verzi – pe care le mâncam în cantităţi uriaşe. Era grădina ce ţinea de bucătărie şi atâta tot. Nu-mi oferea nicio încântare.

Apoi venea grădina propriu-zisă – o fâșie de pământ acoperită cu gazon, ce șerpuia pe deal în jos şi era plină de tot felul de arbori interesanți. Stejarul de piatră, cedrul şi chiar un Sequoia Gigantea (grozav de înalt). De asemenea, doi brazi pe care, din motive nedeslușite, îi asociez cu fratele şi sora mea. […]

În  fine,  cea  de-a  treia  zonă  era  pădurea.  În  imaginaţia  mea  aceasta  era  la  fel  de  întinsă  ca New Forest* şi până în ziua de azi am această senzaţie. Alcătuită în cea mai mare parte din frasini, era străbătută de-o cărăruie întortocheată, ce-şi croia drum printre arbori. […]

Jocurile mele aveau întotdeauna ca protagonişti personaje imaginare. De când îmi amintesc am avut astfel de tovarăşi de joacă, pe care îi botezam după bunul meu plac. Primul grup de personaje, cărora nu le mai reţin decât numele, erau „Pisoii”. […] Nursie era mult prea înţeleaptă ca să mă tragă de  limbă  cu  privire  la  tovarăşii mei de  joacă sau ca  să  încerce  să se alăture  conversaţiilor ce se desfășurau, în surdină, la picioarele ei. Probabil se simțea ușurată că mă pot distra de una singură.

Cu toate acestea, a fost o surpriză grozav de neplăcută pentru mine când, într-o zi, venind din grădină ca să-mi beau ceaiul, am auzit-o pe Susan, servitoarea noastră, spunând:

-Nu pare să se dea în vânt după jucării, nu-i aşa? Atunci cu ce se joacă? La care Nursie răspunse:

-Oh, se preface că e pisică şi se joacă cu alţi pisoi.

Agatha Christie, Autobiografia, traducere din limba engleză de Adania Folea

 

 

 

 

 

  1. Menționează două specii de arbori identificate în textul 2.

    Răspuns propus: Cele două specii de arbori identificate în textul 2 sunt: bradul și cedrul.

 

 

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
    Din tot Conacul Chicuş, lui Mihalachi îi place foarte mult să privească:
    a) farul călăuzitor instalat în grădina cu salcâmi.
    b) odăile folosite pentru depozitarea lucrurilor vechi.
    c) turnurile străjuite de cei doi turci sculptaţi în piatră.
    d) zona în care erau ţinuţi fazanii şi alte păsări de curte.

    Răspuns corect: c.

  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
    În amintire, autoarea păstrează imaginea unui tort aniversar cu:
    a) glazură de zmeură.
    b) mere verzi.
    c) pisoi de zahăr.
    d) trei lumânări

    Răspuns corect: d.

  3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
    În fragmentul extras din Vântul, duhul, suflarea de Andreea Răsuceanu se evidențiază:
    a) conflictul dintre generații.
    b) grija față de animale.
    c) pitorescul unei case.
    d) specificul hainelor turcești

    Răspuns corect: c.

  4. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Enunțul Corect Incorect
Conacul Chicuş este numit şi „castelul”. X
Casa cu turci este luată ca reper de către localnici şi străini, atunci când vor să
indice o adresă.
X
Nimeni nu se îndură să taie salcia cu flori galbene şi ţepi. X
Agatha consideră zona din fața bucătăriei cea mai interesantă parte a grădinii. X
Mama crede că toți păianjenii aduc noroc. X
Agatha avea parteneri de joacă imaginari, neavând frați sau surori. X

 

 

 

  1. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

    a) „Deasupra ferestrelor stăteau, sculptaţi într-o piatră care cu timpul devenise cenuşie, câte un turc cu turban împletit, privind unul spre sud, celălalt spre nord.”

    Răspuns: Tiparul textual identificat este cel descriptiv.

    b) „— Nu pare să se dea în vânt după jucării, nu-i aşa? Atunci cu ce se joacă?
    La care Nursie răspunse:
    — Oh, se preface că e o pisică şi se joacă cu alţi pisoi.”

    Răspuns: Tiparul textual identificat este cel dialogat.

 

  1. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între celedouă texte.

    Răspuns propus: Atât fragmentul extras din „Vântul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu, cât și fragmentul extras din „Autobiografia” de Agatha Cristie expun, într-o manieră nostalgică, descrieri ale unor locuri cu o foarte puternică încărcătură emoțională. Maniera în care sunt realizate aceste descrieri trădează implicarea afectivă a autorului în peisajele relatate.

 

  1. Crezi că este important să îţi fixezi repere ca să te orientezi în spaţiu? Motivează-ți răspunsul, în50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 1

    Pentru o bună orientare în spațiu, fixarea unor repere poate fi o soluție practică. În opinia mea, prin stabilirea unor repere clare, poți exprima cu mai multă facilitate, informații despre parcurgerea unui drum.
    Un argument care poate susține ipoteza mai sus enunțată se referă la stabilirea unui reper care poate ieși ușor în evidență. În acest fel, oamenii se pot folosi de acesta, fiindu-le mult mai ușor să ajungă la destinația prestabilită. În textul 1, spre exemplu, conacul Chicuș, denumit și „castelul” este asemenea unui „far” pentru călători: „Era farul călăuzitor, punctul după care se orientau călătorii şi nou-veniţii, dar şi locuitorii satului când voiau să indice o adresă”.

 

  1. Asociază fragmentul din Vântul, duhul, suflarea de Andreea Răsuceanu cu un alt text literar studiat laclasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre

 

Fragmentul extras din „Vântul, duhul, suflarea” de Andreea Răsuceanu expune o deosebită descriere a marelui salcâm, unul dintre cei mai vechi arbori, cu un aspect impunător, pe care oamenii nu se încumetau să-l taie. Un alt text literar care scoate în evidență frumusețea salcâmilor, în toată splendoarea lor, este „Salcâmi în floare” de Ion Agârbiceanu.

Spre deosebire de textul Andreei Răsuceanu, unde salcămul, cu țepii săi lungi, reprezenta un posibil pericol pentru trecători și animale – dovadă faptul că uneori erau găsite bucăți de blană sau sânge uscat în spinii săi, în textul lui Ion Agârbiceanu salcâmii nu sunt prezentați ca un pericol. Copiii se joacă fascinați pe lângă arbori, minunându-se de frumusețea lor și admirându-le coloritul.

 

 

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Rezolvarea testului 8 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (26 aprilie 2021)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat

Ne poți aprecia munca printr-un like pe Facebook. Dacă ai dat like paginii noastre, dă click pe butonul "X"