Vom încărca aici rezolvarea subiectului I A din testul 9 de antrenament (publicat în 10 mai 2021)

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

 

Subiectul I, A

 

 

Textul 1

 

În nu ştiu care ţară,
în nu ştiu ce oraş
şi-n care ulicioară,
trăia un băieţaş.
Dar nu un oarecare
nevolnic şi sfios,
ci unul ca o floare,
grozav de arătos:
avea o neagră chică
şi patru dinţi de lapte
şi-un nas cât o mărgică
şi ani avea vreo șapte […].
Ştia perfect să scrie
uimindu-i pe băieţi:
făcea caligrafie
pe garduri, pe pereţi,
scria pe orice vrei
şi iscălea: MATEI. […] Cu toate astea, Matei era veşnic supărat;
şedea mereu pe gânduri,
ursuz şi încruntat…
Şi ştiţi din ce pricină?
Părinţii lui spuneau
că n-ar fi el de vină,
că e născut să aibă
o fire visătoare
şi că va fi poet…
De fapt, el suferea
că nu era mai mare,
că prea creştea încet…
Măsura omenească
nu-l mulțumea defel:
ar fi dorit să crească
înalt, cât un castel […].
Dar ce putea să facă?
Era mărunt, şi pace! […] Cangurul:
Sunt mare scamator.
Matei:
Ştii ce? Atuncea, iată,
un singur lucru-ţi cer:
ai auzit vreodată
de unul, Gulliver?
Cangurul:
Cum să nu!
Matei:
Ştii ce mi-ar plăcea mie?
Zău, dragă şoricel,
fă o scamatorie:
să cresc şi eu cât el.
Cangurul:
Păi nu-ţi aduci aminte că bietul Gulliver
nici n-a crescut, nici n-a scăzut,
ci a rămas ca la-nceput?
Matei:
Pe mine nu mă priveşte, şi gata! Eu altceva
nu vreau. Iar dacă nu mă faci chiar mai
înalt decât era Gulliver,
aduc, cu mâna mea,
o cuşcă grea, de fier,
şi te închid în ea.
Cangurul:
Vai, asta nu-i dreptate!
Păi orice scamator
ţi-ar spune că nu poate.
Ce, crezi că e uşor? […] (Şi-n timp ce cangurul vorbeşte, Matei simte
cum creşte, şi creşte, şi iar creşte, de parcă nu
se mai opreşte…)
Aşa s-a pomenit Matei înalt cât o casă cu nouă
etaje, iar cangurul, speriindu-se el însuşi de
scamatoria care îi reuşise pe neaşteptate, a
rupt-o la fugă, nu se ştie unde…
Cum s-a simţit Matei, la început, mai e nevoie
să vă spun?
Cânta de fericire,
râdea ca un nebun
şi ţopăia-n neştire…
Dar încetul cu încetul şi-a mai venit în fire
şi-atunci s-a minunat
văzând în preajmă totul
mărunt, neînsemnat:
i se părea poiana
pitică, vai de ea,
stejarul o surcică
şi teiul o nuia…
Şi tot cugetând la micimea lumii faţă de
măreaţa lui făptură
(aşa cum fac şi alţii
când cresc peste măsură),
i s-a urât să mai stea locului şi a pornit-o,
haida-hai, cu paşii lui de-o poştă. Şi se bucura
straşnic văzând că are atâta spor la mers
fiindcă avea picioare
gigantice, acum,
şi se simţea în stare
să facă orice drum.

Gellu Naum, Cel mai mare Gulliver

 

Textul 2

 

În câteva zile, așa credea Columb, ar trebui s-ajungă în India pe noul drum, în timp ce pe vechiul drum arfi făcut trei luni. Le-a povestit tuturor despre planul său și toți au râs de el. Ce nebun! Dar el nu s-a lăsat. […]S-a adresat Spaniei, creată în anul 1479 prin unirea a două regate creștine […]. I s-au dat două corăbiiproaste. Dacă se scufundă, s-au gândit ei, nu e mare pierdere. A treia corabie a fost închiriată.

Aşa a plecat pe ocean spre vest şi tot mai departe, tot mai spre vest, pentru a ajunge în Indiile Orientale. Pe 3 august 1492, a plecat din Spania. A trebuit să se oprească pe o insulă mult timp, ca să îşi repare corăbiile. Apoi a mers mai departe, tot mai departe, către vest. Şi tot nu reușea să dea de India! Oamenii săi au devenit inițial nerăbdători, apoi disperați. Voiau să se întoarcă. Cristofor Columb nu le spunea cât de departe erau în realitate de patria lor, ci îi mințea. Până la urmă, pe 11 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, unul dintre tunurile de pe corăbiile sale a tras o salvă: pământ!
Columb era mândru şi fericit. India! Oamenii pașnici de pe mal erau, deci, indienii! Dar, de fapt, se înșelase: Columb nu se afla deloc în India, ci pe niște insule în apropiere de America. […] Adevărata Indie era încă foarte departe. Era mult mai departe decât distanța pe care o parcurseseră din Spania până acolo. Columb ar fi trebuit să navigheze cel puţin două luni, dar ar fi ajuns la capătul puterilor, şi oamenii săi la fel, fără să fi găsit adevărata Indie. Însă el se credea atunci în India şi a pus stăpânire pe ţară în numele regelui Spaniei. Mai târziu, în următoarele călătorii, continua să scrie mereu că ceea ce descoperise era India. Nu
ar fi recunoscut niciodată că marea idee care îl fascinase era greşită. Că Pământul este mult mai mare decât şi-l imaginase el. Că pe uscat drumul spre India era mult mai scurt decât cel pe mare, peste tot Oceanul Atlantic şi Oceanul Indian. Voia să fie viceregele Indiei, ţara visurilor sale.
Începând cu acest an, 1492, când fantasticul aventurier Cristofor Columb a descoperit din greşeală America, pentru că aceasta se afla pur şi simplu în drumul său, începe epoca modernă. Este o dată şi mai întâmplătoare decât anul 476, când considerăm că începe Evul Mediu. Pentru că atunci se prăbuşise Imperiul Roman de Apus şi ultimul său împărat […], Romulus Augustulus. Dar în anul 1492 nu ştia nimeni, nici măcar Columb, că această călătorie avea să însemne mai mult decât tot aurul descoperit în Lumea Nouă.
Columb a fost primit cu pompă la întoarcerea sa în Spania, dar a plecat curând în alte călătorii, mânat de mândria şi de ambiţia sa, de lăcomie şi de felul său de a fi, care era atât de nesuferit, încât regele a pus să fie arestat, pe când era vicerege şi amiral, şi adus în lanţuri din Indiile de Vest. Chiar şi atunci când a reintrat în graţii şi a recăpătat apreciere şi bogăţie, Columb nu a putut și nici nu a vrut să uite o jignire așa de mare.
În prima călătorie cu vasele spaniole, Columb şi echipajul său nu au descoperit decât insule, cu o populaţie de indieni săraci, paşnici şi simpli. Singurul lucru care îi interesa pe aventurierii spanioli era să afle de unde aveau indienii podoabele de aur pe care le purtau unii dintre ei în nas. Indienii au arătat spre vest. Şi de-abia atunci spaniolii au ajuns în adevărata Americă. Pentru că asta căutau ei, o ţară plină de aur. Aveau nişte aşteptări incredibile şi credeau că vor găsi oraşe în care casele vor avea acoperişuri din aur. Spaniolii care sosiseră în ţările nedescoperite erau oameni sângeroşi, care plecaseră să cucerească aceste ţări pentru regele spaniol şi să le prade. […] Nicio aventură nu li se părea imposibilă.

adaptare după Ernst H. Gombrich, O scurtă istorie a lumii,
traducere din germană de Adriana Ionescu

 

  1. Notează două trăsături ale lui Matei, identificate în textulRăspuns propus:  „grozav de arătos” și „avea o chică neagră”
  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
    Privind de sus, lui Matei i se pare că teiul este
    a) cât o casă.
    b) cât o nuia.
    c) cât o mărgică.
    d) cât un castelRăspuns corect: b.
  3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
    Marinarii zăresc ţărmul Americii în:a) 476.
    b) 1492.
    c) 1493.
    d) 1479.Răspuns corect: b.
  4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
    În fragmentul extras din Cel mai mare Gulliver de Gellu Naum se evidențiază
    a) bucuria de a descoperi lumea animalelor.
    b) dorinţa unui copil de a crește repede.
    c) pasiunea pentru desen, caligrafie, pictură.
    d) plăcerea de a călători alături de eroii preferaţiRăspuns corect: b.

 

  1. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
    bazându-te pe informațiile din cele două texte.
Enunțul Corect Incorect
Părinţii lui Matei cred că băiatul are o fire de poet. X
Cangurul îi spune băiatului că Gulliver şi-a păstrat mereu aceeaşi înălţime. X
Matei este fericit, fiindcă are o mână de fier. X
Pentru călătoria sa, Columb a închiriat trei corăbii. X
Din orgoliu, Columb scrie că teritoriul descoperit era India. X
Drumul spre India presupune traversarea a două oceane. X

 

  1. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.a) „Cangurul: Sunt mare scamator.
    Matei: Ştii ce? Atuncea, iată,
    un singur lucru-ţi cer:
    ai auzit vreodată
    de unul, Gulliver?Tiparul textual identificat este cel dialogat.

 

  1. b) A trebuit să se oprească pe o insulă mult timp, ca să îşi repare corăbiile. Apoi a mers mai departe, tot mai departe, către vest. Şi tot nu reuşea să dea de India!

Tiparul textual identificat este cel narativ.

 

  1. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între celedouă texte.Răspuns propus: Una dintre legăturile care se pot stabili, la nivelul conținutului, între cele două texte se referă la setea de aventură – trăsătură de care dă dovadă atât Matei, băiețelul din „Cel mai mare Gulliver” de Gellu Naum, cât și Cristofor Columb, actantul din fragmentul extras din „O scurtă istorie a lumii” de Ernst H. Gombrich.
  2. Crezi că Matei a regretat că i s-a îndeplinit dorința? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte,valorificând textul 1.Dorința de cunoaștere și de explorare a lumii reprezintă o caracteristică specifică artiștilor, întrucât aceștia „se hrănesc” cunoscând locuri și oameni noi. Consider că personajul lui Naum nu a regretat că i s-a îndeplinit dorința.
    Pe de-o parte, firea de artist a micului explorator – după cum ne este expus în primele versuri – îl face dornic să cunoască lumea. Astfel că, odată cu îndeplinirea dorinței sale, lui Matei îi este mult mai ușor să călătorească.
    Pe de altă parte, având aceste dimensiuni colosale, Matei poate explora lumea și dintr-o altă perspectivă, satisfăcându-și și mai mult curiozitatea.
  3. Asociază fragmentul din Cel mai mare Gulliver de Gellu Naum cu un alt text literar studiat la clasă saucitit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.Răspuns propus: Fragmentul extras din „Cel mai mare Gulliver” de Gellu Naum expune povestea unui băiețel care, printr-un miracol, atinge dimensiuni foarte mari. Un roman care expune, de asemenea, o astfel de situație este „Alice în Țara Minunilor” de Lewis Caroll
    O deosebire între cele două texte constă în faptul că Matei își schimbă dimensiunile în mod subit, cerându-i cangurului să facă o scamatorie. Alice, din romanul lui Lewis Caroll, în schimb, crește după ce mănâncă o prăjitură pe care scria „Mănâncă-mă”.

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Please Login to Comment.