Dragilor, am revenit cu un articol care este, cu siguranță, de interes pentru elevii de clasa a XII-a! A venit și primul test de antrenament din anul acesta ( 22 februarie, 2021), fapt pentru care vrem să propunem un model de rezolvare!

 

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

Vom rezolva, în cadrul acestui articol, testul de antrenament propus de M.E.N. în data de 22 februarie, 2021. Sperăm ca această rezolvare să vă fie utilă și să vă servească drept reper în abordarea cerințelor. Mult succes!

 

Subiectul I

Textul suport:

Venind întunericul, m-am oprit la Norsingen, un sat pe drumul spre Freiburg, într-un moment când ploaia contenise și îmi recăpătasem destul optimismul ca să mă pot bucura de odihnă. Un han modest în mijlocul satului, numit „Bören”; nu mai încape îndoială, sunt de-a binelea în Germania! […]

Ultimul gând înainte de a stinge lampa: ca lumea să fie frumoasă, ar trebui să aparțină numai oamenilor frumoși. Iar dacă are să mi se spună că nu sunt destui oameni frumoși pentru câte lucruri frumoase se fac, am să răspund că frumusețea omului se poate și ea face, așa cum se fac lucrurile frumoase.

M-am culcat la ora opt și jumătate, pe o ploaie demoralizantă. Oare n-ar fi fost mai bine dacă treceam în Franța? Schimb planul, pe neașteptate: în loc să merg drept la Rin, voi lua-o spre Stuttgart […].

Am plecat la opt dimineața, fără entuziasm și negru la față. Deși ploua, m-am simțit îmbărbătat în mașină, cu caloriferul puțin deschis, cu spații înainte. Să fi vrut, puteam să merg fără oprire până la Hamburg. Și mai departe. Îmi era bine la drum, îmi trecuseră toate îndoielile, toate temerile […]. Deși indicatoarele de drum erau bune, de câteva ori am luat direcții greșite, poate fiindcă ținta etapei nu mi se părea convingătoare; parcă eram pornit să mă rătăcesc. M-am întors din drum fără să-mi fac inimă rea pentru ocolurile inutile. Toată ziua va fi inutilă.

Am ajuns la Donaueschingen prin inspirație și abia acolo mi-am adus aminte și mi-am dat seama că mă aflam la izvoarele Dunării. Nu putea să fie fără emoție, și astfel, dintr-odată, ziua căpătă un sens din cele mai bogate.

Ploaia contenise pentru un timp, și-am mers în liniște în curtea palatului, cunoscut din fotografii, unde s-a hotărât că izvorăște Dunărea. Am descoperit locul, cunoscut și el din fotografii, un bazin circular, betonat, de vreo opt metri în diametru, cu pietriș pe fund, colorat în tonuri verzui, cenușii, brune și albastre. Sub ele se ascunde izvorul a cărui apă, desăvârșit de clară, pare colorată într-o nuanță născută din toate. De-aici sunt două mii opt sute patruzeci de kilometri până la Sulina și pe această distanță Dunărea coboară șase sute șaptezeci și opt de metri. Cifrele, cunoscute din copilărie, acum mă emoționau, fiindcă mă legau de tot ce înseamnă viața mea lăsată în urmă. Dunărea face parte din mine.

Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina, măcar pentru o oră, ca să mă regăsesc la nivelul mării, punctul meu principal de referire.

Accept cu ușurință simbolurile; avem nevoie de ele. Izvoarele Dunării sunt multe, și la mari depărtări de bazinul care le simbolizează pe toate. La o sută de metri curge o Dunăre gata formată. Am aruncat un trandafir în apă, întrebându-mă cât timp va face până la Marea Neagră.

 

Radu Tudoran, Acea fată frumoasă

 

 

Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire latextul dat.

 

  1. Indică sensul din text al secvenței fără oprire.

Răspuns propus: Sensul din text al secvenței „fără oprire” se referă la a acționa fără ezitare.

 

  1. Menționează localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării, utilizând informațiile din textul dat.

 

Răspuns propus: Localitatea aflată la cea mai mică altitudine de pe cursul Dunării este Sulina. Această afirmație poate fi susținută de următorul citat: „De-aici sunt două mii opt sute patruzeci de kilometri până la Sulina și pe această distanță Dunărea coboară șase sute șaptezeci și opt de metri.”.

 

  1. Precizează semnificația banului aruncat în bazinul din Donaueschingen, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat.

 

Răspuns propus: Semnificația banului aruncat în bazinul din Donaueschingen se referă la punerea unei dorințe. O secvență relevantă pentru această afirmație este: „Am aruncat un ban în bazinul cu apă limpede și mi-am pus în gând ca vara viitoare să merg la Sulina”.

 

  1. Explică motivul pentru care ziua de călătorie a dobândit sens.

 

Răspuns propus: Ziua de călătorie dobândește sens pentru autor, întrucât acesta se afla la izvoarele Dunării. Ajuns la Donaueschingen, acesta își dă seama că fluviul este strâns legat de existența sa, trăind un moment emoționant.

 

  1. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, concepția autorului despre frumusețea lumii, așa cum se desprinde din paragraful al doilea.

 

Ultimul gând înainte de a stinge lampa: ca lumea să fie frumoasă, ar trebui să aparțină numai oamenilor frumoși. Iar dacă are să mi se spună că nu sunt destui oameni frumoși pentru câte lucruri frumoase se fac, am să răspund că frumusețea omului se poate și ea face, așa cum se fac lucrurile frumoase.

 

În viziunea autorului, pentru ca lumea să devină un loc mai bun ar trebui ca aceasta să aparțină oamenilor frumoși (autorul referindu-se, mai degrabă la moralitate, decât la estetică). Totodată, acesta afirmă că oamenii pot dobândi această frumusețe și prin faptele lor, ea nefiind doar înnăscută.

 

B.

 

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă un loc vizitat poate sau nu să schimbe starea emoțională a călătorului, raportându-te atât la fragmentul extras din textul Acea fată frumoasă de Radu Tudoran, cât și la experiența personală sau culturală.


În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente;
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte.

Propunere de eseu argumentativ:

 

Călătoria reprezintă o activitate de eliberare, recreativă, care poate fi văzută adesea ca un prilej de cunoaștere a sinelui. Nu este întâmplător faptul că omul, încă din cele mai vechi timpuri, a avut această necesitate, a explorării, a cunoașterii lumii. Prin punerea în contexte noi, în situații noi, individul are ocazia de a se cunoaște mai bine pe sine. Consider că un loc vizitat poate să schimbe starea emoțională a unui călător.

În primul rând, locurile sunt adesea încărcate simbolic, făcând cititorul să trăiască diverse emoții. Spre exemplu, în cazul fragmentului extras din „Acea fată frumoasă” de Radu Tudoran, personajul, ajungând la izvoarele Dunării, trăiește cu intensitate momentul, mai ales că viața sa era direct conectată cu acest fluviu. Astfel că, ajungând în acest loc, ajunge, în mod simbolic la sine.

În al doilea rând, locurile pot fi adesea încărcate de sacralitate. Locurile considerate sfinte sunt, spre exemplu, destinația a numeroși pelerini. Această activitate îi face să se simtă mai aproape de divinitatea pe care o venerează, generând sentimente de apartenență la un colectiv și de siguranță.

În concluzie, locurile vizitate pot influența starea de spirit a călătorului, prin emoțiile pe care le induc, datorită încărcăturii lor simbolice sau religioase. Sentimentul de regăsire a sinelui poate fi stimulat, de asemenea prin explorarea de locuri noi care potențează autocunoașterea.

 

 

Subiectul al II-lea

 

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului în fragmentul de mai jos.

Actul III

O odăiță, acasă la sora lui Mitică. […] Două ferestre aproape lipite dau peste o boltă de viță ruginită. Ghivece cu mușcate în fereastră, gutui puse să se coacă, perdele albe și figuri geometrice brodate deschise și prinse într-o parte și alta a ferestrei. În mijloc, o masă cu un picior, pe care e așternută o față de masă lucrată de mână: verde, roșu și culoarea nisipului. […] Pe pereți portrete de familie, făcute după fotografii. O fotografie îl arată pe Mitică militar, cu ranița și arma pe umăr. Altă fotografie reprezintă un grup de absolvenți. Sub fereastră e ca un soi de laviță pe care se pot pune hainele. În jurul mesei se află, în dreapta, un fotoliu scund, cu brațe groase de tot, așa că se poate sta comod pe ele. E acoperit cu o velință*. În partea cealaltă e un fotoliu din altă garnitură. Mai e un scaun obișnuit de restaurant pe care stă Mitică acum, când se bărbierește. Tot mobilierul e vechi, ruinat destul, dar foarte curat. Străbate, aruncând pete luminoase pe dușumea, ici și colo, prin bolta de viță, un soare anemic de noiembrie.


Scena 1
MITICĂ, NEPOTUL, apoi ANA[…]

ANA (femeie ca de treizeci de ani, foarte frumoasă, dar cu fața obosită de griji și necazuri, gospodină harnică, muncită de nevoi, intră cu un braț de lemne): Mitică, parcă te-ai duce la nuntă, frate.

Camil Petrescu, Mitică Popescu
*velință – țesătură țărănească de lână

 

Pentru rezolvarea subiectului al doilea, îți putem propune două materiale video foarte utile care s-ar putea să te lămurească asupra perspectivei narative și, totodată, asupra rolului indicațiilor scenice. Le ai mai jos:

 

 

 

Rezolvare propusă:

Una dintre particularitățile textelor aparținând genului dramatic constă în prezența notațiilor autorului, numite și didascalii. Acesta constau în informații suplimentare, anexate dialogului dramatic, care au rolul de a indica diverse informații utile cititorului și regizorului / actorilor (dacă piesa este pusă pe o scenă).

În fragmentul extras din „Mitică Popescu” de Camil Petrescu, un prim rol al notațiilor autorului este acela de a oferi informații despre décor: „O odăiță, acasă la sora lui Mitică. […] Două ferestre aproape lipite dau peste o boltă de viță ruginită. Ghivece cu mușcate în fereastră, gutui puse să se coacă, perdele albe și figuri geometrice brodate deschise și prinse într-o parte și alta a ferestrei”

Un alt rol pe care îl ocupă didascaliile în acest fragment este acela de a indica un succint portret fizic al personaului Ana: „ femeie ca de treizeci de ani, foarte frumoasă, dar cu fața obosită de griji și necazuri”.

 

Pentru subiectul al III-lea, vă sugerăm să consultați materialele noastre despre bacalaureat:

 

Enigma Otiliei de George Călinescu

Ion de Liviu Rebreanu

Baltagul de Mihail Sadoveanu

Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu

 

semnul-exclamarii

*Aceasta este doar o propunere de rezolvare a testului de antrenament. Ea poate fi utilizată ca reper în abordarea cerințelor. Menționăm încă de la început că scopul acestui material este de a ajuta elevii de clasa a XII-a să se verifice, Suntem deschiși la discuții pe Facebook, unde putem discuta diverse aspecte legate de acest examen. Așteptăm un feedback din partea dumneavoastră pe pagina noastră de Facebook. Vă mulțumim pentru timpul acordat și sperăm să fim un sprijin pentru dragii noștri elevi.

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-a plăcut rezolvarea testului de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Please Login to Comment.