Vom încărca aici rezolvarea testului 1 de antrenament pentru Evaluarea Națională (publicat în 18 aprilie 2022)
Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!
Textele și cerințele testului le regăsești mai jos!
Textul 1
La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord*
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.
Şedea pe ţărm, tăcut şi trist
Acest tenor, acest corist,
Şedea cu paraşuta spartă,
Fără busolă, fără hartă.
În larg vuia, clocotitor,
Întreg potopul apelor
Şi se jelea Apolodor…
„O, fraţii mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la ţărmul mărilor…” […]
Dar iată, iată un vapor!
E pescadorul METEOR,
Cel mai de frunte pescador
Din Baltica în Labrador.
Sirena şuiera de zor:
— „Heeei! Cine eşti?” — „Un călător.”
— „Cum te numeşti?” — „Apolodor.”
— „Şi încotro?” — „Spre Labrador.”
— „De ce jeleşti?” — „Păi am să mor
Uitat şi fără ajutor…”
Şi i-au strigat atunci, în cor,
Matrozii* de pe METEOR:
— „Noi te luăm, Apolodor,
Că vasul nostru METEOR
E mare şi încăpător.
Ai drum ceva mai ocolit,
Căci navigăm spre răsărit,
Dar tot ajungi în Labrador.
Hai, urcă-te pe pescador!…”
Înveselit, Apolodor
Şi-a luat, suindu-se pe bord,
Adio de la Capul Nord. […]
Unde-a mai fost Apolodor
Eu nu prea știu. (A cui e vina?)
A fost un drum obositor?
A zăbovit în Argentina?
S-a mai oprit să cerceteze
Câmpiile patagoneze?
Pe unde a făcut popas
Și câte zile a rămas?
La Capul Horn? În altă parte?
A izbutit Apolodor
Să mai găsească un vapor
Şi să pornească mai departe?
Atâta ştiu: era în marte…
Bătea un vânt de vreme rea
Şi-n largul mării viscolea
Cu fulgi de gheaţă, reci şi tari
Când a zărit Apolodor
Antarctica, printre gheţari…
Şi-a debarcat triumfător
Pe gheaţa Golfului Terror… […]
Pe coasta Golfului Terror…
S-a adunat cu mic, cu mare,
Tot neamul lui Apolodor.
Şi l-au primit, la debarcare,
Bunicul Apolodorin
(Cel mai în vârstă pinguin)
Şi mama, Apolodorica,
(O pinguină, atâtica…),
Şi tata, Apolodorel,
(Un pinguin mărunt şi chel),
Şi unchiul Apolodorini
Şi neamurile, şi vecinii… […]
A fost o zi de sărbătoare
Pe coasta Golfului Terror…
Gellu Naum, Cartea cu Apolodor
*fiord – golf maritim îngust, intrat adânc în uscat, cu maluri abrupte și înalte
*matroz – marinar
Textul 2
Într-o dimineață m-a trezit liniștea. […] Am aruncat pe mine pufoaica și am ieșit pe punte. Helmut, colegul meu de cabină şi de la National Geographic, mi-o luase deja înainte. […] Necuprinsul acela, încremenirea rece, lumina din altă lume mi-au lăsat impresia nu că am ajuns într-un loc geografic de pe hartă, ci că am pătruns într-un tărâm. Iar tărâmurile se întâlnesc în poveşti, nu în atlase. Și chiar așa era: în timpul nopții, pe când dormeam, nava depășise Pasajul Drake, poarta furtunilor, acolo unde cele două mari oceane, Atlanticul și Pacificul, se întâlnesc. […] Inevitabil, ne vine în minte un gând: dacă Ushuaia, de unde am plecat, este Fin del Mundo*, înseamnă că plutim deja dincolo de capătul lumii. Alţi pasageri, cu ochii cârpiţi, au apărut pe punte, tăcuţi, respectuoși, ca și cum ar fi intrat într-o catedrală, fiecare cu gândurile și emoţiile lui – cu lucirea unui vis împlinit în priviri. Abia puţin mai târziu, când ne-au scăldat primele raze de soare, marea s-a însufleţit. Am zărit salturile pinguinilor și am auzit ţipetele păsărilor Skua. Fiecare coadă de balenă ce se ivea plescăind la suprafaţă era întâmpinată cu urale și încurajări. […].
Antarctica nu e așa departe. Din București, ajungi acolo după o zi și o noapte de zbor Buenos Aires – Ushuaia și apoi alte două zile de navigaţie. Cam 12.000 de kilometri. […] Nu cred că aș fi ajuns vreodată acolo dacă nu ar fi fost Emil Racoviţă și faimoasa expediţie Belgica. Atunci când Fundaţia de Arte Vizuale și casa de producţie Terra Incognita m-au cooptat în echipa de realizare a unui documentar despre marele savant și explorator român, am crezut că misiunea mea se va rezuma la Racoviţă, speologul, cel care a creat știinţa vieţuitoarelor din peșteri – biospeologia – și a fondat apoi la Cluj, în 1920, primul institut de speologie din lume. Eram de mult un fan al lui. Fusesem deseori pe urmele lui Racoviţă în munţii Bihor, acolo unde a cercetat peșteri. Savantul le-a explorat și le-a consemnat în carnetul său de teren și în jurnalul său știinţific […]. Cercetase multe peșteri în Pirinei, Maroc, Corsica și alte locuri, dar în munţii Apuseni a ajuns în mai puţine decât și-ar fi dorit. Însă numele lor e ușor de reţinut, pentru că, nu știu cum se face, toate s-au nimerit ca mai târziu să intre în elita speologică a României și unele chiar în cea a lumii. De parcă maestrul le-a atins cu o baghetă magică. […]
Racoviță era un pasionat fotograf: venise la bord cu un întreg laborator și credinciosul său Zeiss cu două obiective, pentru a realiza fotografii stereoscopice. Imaginile sale au completat arhiva expediției, au documentat specii de pești și peisaje întâlnite, ulterior au delectat publicul venit să-i asculte conferințele.
Brusc, după numai o lună de cercetări sistematice, cursul expediției Belgica s-a modificat dramatic. Un vânt puternic a început să bată către sud. Căpitanul Adrien de Gerlache n-a rezistat tentației și s-a lăsat purtat de vântul favorabil din dorința de a descoperi noi tărâmuri neexplorate. Timp de câteva zile, corabia a avansat impetuos, trecând peste blocuri de gheață, printre aisberguri, străbătând ape pustii, nemaivăzute de om. Dar, deodată, în fața sa a apărut un zid de gheață, un obstacol de netrecut. Încercând diverse manevre de ocolire, corabia a fost prinsă tot mai mult în capcană. Temperatura a coborât cu repeziciune, iar Belgica s-a trezit captivă în marea sleită de ger. […]
Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei* și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în Antarctica. Pentru a face față urgiei și pentru a izola pereții de lemn ai corabiei, sinistrații au clădit nămeți de zăpadă în jurul ei. Rezerva de lignit era suficientă pentru a alimenta soba improvizată prin modificarea motorului cu aburi. O insulă minusculă de căldură și umanitate în oceanul de pustietate înghețată.
Ca umbre ne târâm în neîntreruptul întuneric, prin nămolul de omăt ce viscolul clădea pe puntea corabiei. În mohorâtele cabine, ghemuiți lângă sobă, legam în lungi povești, prin firul amintirii, ceea ce aveam cu ceea ce lăsasem în țara soarelui, departe. Ori, în galbena lumină a lămpii, răsfoiam cu dor cărți ce ne vorbeau de soare și iubire. Iar afară, în veci, urgie. Prin înaltele catarge vântul șuiera năprasnic, lemnul înghețat trosnea, […] prin plăcile lanului de gheață lung cutremur se transmitea corabiei strânse între ele și de vaiet jalnic suna banchiza întreagă.* […]
Cristian Lascu și Helmut Ignat, Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță
*Fin del Mundo – capătul lumii
*banchiză – întindere de gheață formată în regiunile polare
Subiectul I
A.
1. Notează prenumele a două rude ale lui Apolodor, identificate în textul 1. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Vaporul care îl salvează pe Apolodor se numește
a) Argentina.
b) Baltica.
c) Capul Horn.
d) Meteor.
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Pasajul Drake este punctul în care se întâlnesc două
a) continente.
b) echipaje.
c) mări.
d) oceane.
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Prin cercetările lui Emil Racoviţă, au devenit celebre peșterile din
a) Apuseni.
b) Buenos Aires.
c) Terra Incognita.
d) Ushuaia.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Apolodor este sigur că își va revedea familia.
Apolodor ajunge în Labrador pe drumul cel mai scurt.
Familia de pinguini se reunește în Golful Terror.
Emil Racoviţă era pasionat de fotografie.
Pentru a supraviețui, echipajul de pe Belgica transformă motorul cu aburi într-o sobă.
Emil Racoviță a înființat, la Cluj, primul institut de speologie din lume.
6. Precizează, în câte un enunț, două elemente de versificație identificate în fragmentul următor, menționând felul acestora. 6 puncte
„La Capul Nord, la Capul Nord,
Adăpostit într-un fiord
Şedea pe ţărm Apolodor
Posomorât şi gânditor.”
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, o temă comună celor două texte date, valorificând câte un element de conținut. 6 puncte
8. Crezi că poveștile te pot ajuta să treci peste momente dificile? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând fragmentul din jurnalul lui Emil Racoviță, reprodus în textul 2. 6 puncte
9. Asociază fragmentul din „Cartea cu Apolodor” de Gellu Naum cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Conțin vocale în hiat ambele cuvinte din seria: a) „bucuria”, „pufoaica”.
b) „două”, „fiecare”.
c) „știință”, „realizare”.
d) „vuia”, „obiective”.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Seria care conține doar cuvinte compuse este:
a) „biospeologie”, „maestrul”.
b) „Capul Nord”, „jalnic”.
c) „cercetase”, „fiecare”.
d) „vreodată”, „deseori”.
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Cuvântul „dramatic” este corect utilizat în enunțul:
a) Cursul expediției s-a modificat dramatic din cauza vremii.
b) Vremea se va îmbunătăți dramatic în următoarea perioadă.
c) Reporterii relatează foarte dramatic evenimentul, la fața locului.
d) Piesa de teatru este reprezentată dramatic pe scenă.
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
Sinonimele potrivite pentru cuvintele subliniate în fragmentul: „Savantul le-a explorat și le- a consemnat în carnetul său de teren și în jurnalul său știinţific.” sunt:
a) autorul, a redactat.
b) cercetătorul, a interzis.
c) eruditul, a notat.
d) profesorul, a semnat
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza: 6 puncte
Și se jelea Apolodor…
„O, fraţii mei din Labrador,
Adio vouă, tuturor!
Pesemne că mi-e dat să mor
Aici, la ţărmul mărilor…[…]”
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care adjectivul „mare” să fie la gradul comparativ de egalitate (1) și un enunț interogativ, în care substantivul „vapor” să aibă funcția sintactică de subiect (2). 6 puncte
7. Transcrie propozițiile subordonate din următoarea frază, precizând felul acestora: „Belgica a rămas timp de un an în închisoarea banchizei și a fost nevoită să devină prima expediție care a iernat în Antarctica”. 6 puncte
8. Completează spațiile libere din textul de mai jos, reprezentând mesajul unui membru al clubului către un prieten, cu forma corectă a cuvintelor scrise între paranteze. 6 puncte
Mulți ___________________ (membru) ai clubului de lectură mi-au spus că __________________ (a apărea, condițional-optativ, prezent) curând noi ediții ____________________ (cartea, singular, genitiv) despre pinguinul care ________________________ (a crea, indicativ, prezent) melodii pentru cor, ____________________ (a fi, gerunziu) foarte talentat.
Subiectul al II-lea (20 de puncte)
Imaginează-ți că ești în vacanță, la bunicii tăi.
Scrie un text narativ, de cel puțin 150 de cuvinte, în care să prezinți reîntâlnirea cu cineva drag, pe care nu l-ai văzut de foarte mult timp, incluzând o secvență dialogată, de minimum patru replici, și una descriptivă, de minimum 30 de cuvinte.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Rezolvarea o veți regăsi în acest material video – cu explicațiile necesare
Rezolvarea testului 15 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)
Rezolvarea testului 13 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (24 mai 2021)
Rezolvarea testului 14 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (31 mai 2021)
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:
Rezolvarea testului 10 de antrenament (subiectul I, A) pentru Evaluarea Națională (17 mai 2021)
Rezolvarea testului 10 de antrenament (subiectul I, B) pentru Evaluarea Națională (17 mai 2021)
Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)
Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)
Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?
Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime
Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)