Vom încărca aici rezolvarea pentru simularea din Hunedoara (pentru Evaluarea Națională) (dată în 18 ianuarie 2023)
Materialul îl veți găsi și aici (click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!
Subiect simulare en romana Hunedoara ian_2023
Textele și cerințele testului le regăsești mai jos!
Textul 1
Bunica Safta era văduvă de zece ani și împlinea în vara asta, la Sfântă-Maria-mare, șaptezeci și cinci. Toată viața ei a fost o femeie înaltă, uscățivă, iute în mișcări, neodihnită la lucru, pornită spre mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniștea și izbucnea în râs.
Se mira toată lumea cum a putut rămâne așa de subțire și frumoasă, și acum, la bătrânețe, aducând în lume cinci copii: patru băieți și o fată. Altele […] se încrețesc la obraji, de nu le mai cunoști, când le-ai știut de fete.
Ei, iată, Safta a rămas tot mlădioasă și subțire, atâta doar că nu mai este așa de înaltă ca odinioară. Dar dacă la arătare era tot Safta de mai demult, scobâlțise totuși și ea în puteri, în cele care nu se văd pe dinafară. Începea să fie mai uitucă, se greșea adeseori la numărat, când trecea de zece, amesteca numele nepoților, îi lua pe unul drept altul, uita căruia i-a dat de mâncare și căruia nu. Dar poate și alta mai tânără în locul ei nu s-ar fi descurcat ușor între atâta puzderie de copii!
Pentru că bunica Safta nu avea în grija ei, în zilele de vară, când oamenilor le crăpa măseaua de graba muncilor de la câmp, numai pe cei trei copii din casă, ai feciorului său cel mai tânăr, ci și pe nepoții după ceilalți trei feciori și după fată, când copiii nu erau […] destul de mari să iasă și ei la câmp, dacă nu să sape, cel puțin să ajute la fân, ori să aducă apă. Se nimerise ca ceilalți feciori și fete să nu aibă niciun bătrân la casă în grija căruia să lase copiii.
Și cum bunica Safta rămăsese la casa ei, cu feciorul cel mic, cu Ion, și cum gospodăria lor era aici aproape de capul uliței, le venea la îndemână celorlalți să-i lase ei copiii când mergeau la lucru și să-i ia când se întorceau seara.
Așa că în vremea cât se scurgea lumea pe uliță, în sus, se deschidea mereu portița, și când unul, când altul dintre copiii bătrânei își lăsau odraslele în curtea cea largă, strigând-o:
– I-am adus și eu, mamă!
– Văd că i-ai adus! Da’ le-ai pus în traistă?
– Pus, cum să nu!
– Să le fi pus destul, că pe ăștia cu greu îi saturi. O să-mi mănânce și urechile.
Omul pleca grăbit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului și cerceta ce merinde le-au pus părinții. Apoi lega iar trăistuța, o ducea în casă, în camera largă care dădea spre uliță, și o punea pe masă. În vreme de-o jumătate de ceas cinci trăistuțe se înșirau pe masă. Bătrâna le punea în rând, una după alta, cum veneau copiii, să știe care a cui este, pentru că trăistuțele tare semănau una cu alta. În unele erau merinde mai multe, în altele mai puține, după numărul nepoților.
Dar câți erau? […] Cum să-i mai numeri? Iar dacă încerca să facă adunarea în cap, știind câți nepoți i-a lepădat în curte fiecare fecior și fată, se încurca și mai rău: socoteala în cap nu mai mergea deloc. Numărătoarea se mai îngreuna și altfel. De pe ulița asta, din vecini, mai erau treipatru femei necăjite care nu aveau cu cine-și lăsa copiii acasă și, la rugămintea lor, bunica Safta îi lua sub ocrotirea ei și pe aceștia. După ce îi dădeau de câteva ori copiii în seamă, alte dăți, când erau grăbiți, își băgau copiii în curte și își vedeau de drum, așa că bătrâna se mai trezea cu un rând de copii în ogradă. Nu mai știa dacă sunt dintre nepoții ei ori sunt copiii vecinilor și se dumirea numai când le vedea și le lua trăistuțele cu merinde de după grumaz și le punea într-alt rând pe masa cea mare din camera dinainte.
Ion Agârbiceanu, Bunica Safta
Textul 2
Dincolo de imensa dragoste pe care bunicii o poartă nepoţilor, relaţia apropiată dintre aceştia oferă adevărate beneficii psihicului viitorilor adulţi. Copiii au mai puţine probleme emoţionale, sunt feriţi de depresie, iar înţelegerea istoriei familiei şi a locului de care aparţin îi fac pe copii mai rezistenţi şi mai stăpâni pe viaţa lor.
Există o legătură incredibilă între bunici şi nepoţi, iar aceasta este dincolo de ce se poate exprima în cuvinte. Se spune chiar că bunicii şi-ar iubi mai mult nepoţii decât copiii, maturitatea ajutându-i să-şi manifeste mai uşor iubirea. Nu este întotdeauna uşor şi uneori drumul către casa bunicilor poate dura ore în şir, dar atunci când susţinem o relaţie pozitivă cu bunicii, copiii vor cunoaşte reale beneficii.
Un studiu realizat de Universitatea din Oxford a constatat că micuţii care sunt apropiaţi de bunicii lor au mai puţine probleme emoţionale şi comportamentale şi sunt mult mai pregătiţi pentru a face faţă evenimentelor traumatice. Bunicii pot oferi un sentiment de securitate şi sprijin care îi ajută pe copii să depăşească mai uşor un posibil conflict la şcoală sau un divorţ în viaţa de adult.
Alte cercetări sugerează că o identitate intergeneraţională sau o înţelegere a istoriei familiei şi a locului de care aparţin pot face copiii mai rezistenţi şi îi vor ajuta să se simtă mai stăpâni pe viaţa lor, chiar şi atunci când lumea din jurul lor pare că nu are repere.
Potrivit unui studiu care a implicat 1.150 de copii din Belgia cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani, copiii apropiaţi de bunicii lor sunt mai puţin susceptibili să dezvolte prejudecăţi privind persoanele mai în vârstă. Pe de altă parte, specialiştii susţin că aceştia se vor raporta cu o mai mare acceptare şi la procesul îmbătrânirii.
Lizeta Oprea, Copiii care au o relaţie apropiată cu bunicii au mai puţine probleme emoţionale şi de comportament, adevarul.ro
Subiectul I
A
1. Transcrie, din textul 1, doi termeni din câmpul lexical al familiei.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Bunica Safta împlinea șaptezeci și cinci de ani în luna:
a) august. b) decembrie. c) ianuarie. d) martie.
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Bunica Safta avea: a) doi feciori și o fată. b) patru feciori. c) patru feciori și o fată. d) un fecior și trei fete.
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Relaţia apropiată dintre bunici și nepoți generează: a) adevărate beneficii psihicului viitorilor adulți. b) disconfort copiilor. c) o educație mai bună. d) tensiune acumulată de ambele părți.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.
textul 1
| Enunțul | Adevărat | Fals |
| Bunica a rămas neschimbată la înfățișare. | ||
| Bunica Safta locuia singură de când a rămas văduvă. | ||
| Gospodăria bunicii se afla în mijlocul satului. |
textul 2
| Enunțul | Adevărat | Fals |
| Un studiu realizat de Universitatea din Oxford a constatat că micuţii care sunt apropiaţi de bunicii lor au probleme emoţionale. | ||
| Copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 16 ani care sunt apropiaţi de bunici nu dezvoltă un comportament adecvat față de persoanele în vârstă. | ||
| Bunicii pot reprezenta un punct de sprijin și securitate pentru nepoții lor. |
6. Menționează, în unu-două enunțuri, tipul de narator identificat în fragmentul de mai jos; ilustrează-ți alegerea printr-o secvență potrivită. „Omul pleca grăbit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului și cerceta ce merinde le-au pus părinții. Apoi lega iar trăistuța, o ducea în casă, în camera largă care dădea spre uliță, și o punea pe masă.”
7. Prezintă, în minimum 30 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o secvență relevantă din fiecare text.
8. Crezi că este important să fii recunoscător celor care au contribuit la educația ta? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte, valorificând textul 1.
9. Asociază fragmentul din Bunica Safta de Ion Agârbiceanu cu un text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
B.
1. Conțin diftongi toate cuvintele din seria: a) b) greșea, școală, trecea locului , . cunoaște, poate. c) d) poartă, relația, aceștia. poartă, reală, viitorilor.
a. greșea, școală,
b. locului, cunoaște,
c. poartă, relația, aceștia.
d. poartă, reală,
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care conține doar cuvinte compuse este:
a.fiecare, Sfântă-Maria-mare,
b. șaptezeci și cinci, trăistuțele,
c. trei-patru, tânără, neodihnită.
d. zece, câțiva, odinioară.
3. Sinonimul cuvântului subliniat în fragmentul: ”Omul pleca grăbit, iar bunica Safta scotea traista de după grumazul copilului…” este:
- cap
- gât.
- mână.
- picior
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Sensul figurat al cuvântului „istorie” este ilustrat în enunțul:
a. Istoria studiază trecutul.
b. Istoria poporului român este o parte a istoriei.
c. La ora de istorie am discutat despre comunism.
d. Messi a făcut istorie la ultimul meci de fotbal.
5. Extrage din fragmentul următor trei verbe la modul indicativ aflate la timpuri diferite, precizându-le: Nu era întotdeauna uşor şi uneori drumul către casa bunicilor poate dura ore în şir, dar atunci când susţinem o relaţie pozitivă cu bunicii, copiii vor cunoaşte reale beneficii.
6. Alcătuiește o propoziție negativă, în care substantivul „bunica” să fie în cazul genitiv (a) şi o propoziţie afirmativă în care adjectivul „frumoasă” să fie folosit la gradul superlativ absolut de superioritate (b).
7. Scrie o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport de coordonare concluzivă
8. Rescrie următorul enunț, corectând greșelile de orice natură:
Iar place și ei să vină la repetiți cu noi dar, nu are cine să o aducă și nu vrea să vină cu ceilanți copiii.
Subiectul al II-lea
Scrie un text, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe bunica Safta, personajul din textul lui Ion Agârbiceanu.
În redactarea textului, vei avea în vedere:
- precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, portret fizic );
- numirea a două trăsături morale ale personajului;
- ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
- corelarea unei valori personale cu una dintre valorile
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul compunerii este la alegere. Punctajul pentru compunere se acordă astfel:
- conținutul compunerii – 12 puncte
- redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Rezolvarea o veți regăsi în acest material video – cu explicațiile necesare
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
„Germene” sau „germen”? Care este forma corectă?
Baremul pentru testul de antrenament numărul 10 pentru Evaluarea Națională (22 noiembrie 2022) [marca Vox Valachorum]
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Tipuri de adjectiv (test de 30 de întrebări)