Când scriem cu â? Dar cu î?

 

 

Chiar dacă regula de folosire a literelor â, respectiv î a intrat de mult timp în vigoare, unii nu o respectă pentru că nu cunosc toate aspectele ei sau alții pentru că nu sunt de acord cu ea. Când scriem cu â? Dar cu î?

Literele â și î reprezintă un singur sunet scris în două moduri. Să stabilim pe care dintre cele două le folosim în funcție de caz.

Academia Română decide în 1993 să revină la grafia literei â în loc de î în câteva dintre situații. Le poți afla mai jos, iar dacă le cunoști deja, te invităm să faci o revizie asupra lor pentru a te asigura că nu ți-a scăpat nimic. Te va aștepta și un joc referitor la acestea.

Atenție! Legat de verbul a fi la modul indicativ, timpul prezent: există reglementarea scrisă de aproape trei decenii conform căreia este corect a scrie: sunt, suntem, sunteți și nu sînt, sîntem, sînteți.

 

Când scriem cu â?

  • în interiorul cuvintelor se folosește â când nu avem cuvinte derivate sau compuse care încep cu î: a mânca, câine, frânt etc.
  • în interiorul cuvintelor derivate cu sufixe de la cuvinte terminate în : hotărâtor, târâtoare etc
  • în interiorul cuvintelor, în cazul verbelor terminate la infinitiv în : coborâse, coborând etc.

 

Când scriem cu î?

  • la începutul cuvintelor: înger, înalt, înghețată, a începe etc.
  • în interiorul derivatelor cu prefixe de la cuvinte de bază care încep cu î-: neînființat (ne+înființat), neînțeles (ne+înțeles), reîntâlnit (re+întâlnit), preaînalt (prea+înalt) etc.
  • în interiorul cuvintelor compuse în care un element începe cu î: bineînțeles (bine + înțeles)
  • la sfârșitul cuvintelor: a coborî, a hotărî, a urî etc.
  • în interiorul unor nume de persoane sau de localități, pentru că așa sunt înregistrate în documente oficiale:  Pîrv, Cîmpeanu, Pîrscov etc.

Ultimul punct cunoaște noi modificări, însă nu totale, motiv pentru care îl vom considera relativ valabil.

Penru cei care vor să știe mai mult, motivul acestor modificări ale Academiei s-au bazat pe considerația că î este literă rusească care ar trebui să fie eliminată din interiorul cuvintelor.

Un al doilea temei are în vedere un criteriu ideologic. Se dorea să se evidențieze etimonul latinesc în cuvintele românești. De pildă lat. cane – rom. câine (î primește forma lui â pentru că în latină a doua litera a cuvântului este a). Dar, acest lucru nu este valabil pentru toate cuvintele. De exemplu, lat. fontana – rom. fântână, lat. angelus – rom. înger.

Aceste rațiuni nu sunt foarte bine fondate, de aceea unele persoane se îndepărtează de respectarea lor cu toate că ele sunt normate.

 

Ești sigur acum când scriem cu â și când este nevoie de î? Sperăm că acest exercițiu să-ți fi fost de ajutor.

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Vezi și:

Genul substantivelor (test online de 50 de întrebări)

„M” sau „n” înainte de „p” și „b”? Tu cum te descurci la acest test online?

Please Login to Comment.