Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă se pot lega prietenii adevărate între oameni de vârste diferite sau nu, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Amintiri despre Delavrancea de Mihail Sadoveanu, cât și la experiența personală sau culturală.
20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a
două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de
exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SIMULARE ILFOV, 2023
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Admirația și dragostea mea pentru Delavrancea sunt vechi. Eram în clasa a treia gimnazială în Folticeni – sunt mulți ani de atuncea, nici nu vreau să mai număr – când, într-un mare proces la curtea cu juri, s-a anunțat că vine Delavrancea. […] A venit, a văzut și-a biruit. Pe urmă, tot în Folticeni l-am mai văzut, venind la prieteni ai săi în vacanțele vechi, în tovărășia lui Vlahuță.
Ne despărțeau douăzeci și doi de ani. Am ajuns însă cu timpul să mă apropii de el. Avea pentru mine un sentiment de frate mai mare, dispus să ocrotească și să sprijine în mine ceea ce era comun în noi – dragostea de trecut, de popor și de poezia populară. Glasul lui Delavrancea s-a ridicat întâi pentru mine când am fost propus – încă înainte de Primul Război Mondial – membru corespondent al Academiei.
În vremea războiului m-am apropiat și mai mult de el. Ne-am întâlnit în Iașii refugiului și-l vedeam zilnic la redacția gazetei România. Pentru noi toți cei care eram adunați în redacția României, Delavrancea era „nenea Barbu”. Îl întâmpinam cu bucurie către ceasul amiezii când venea să ne ceară ultimele vești de pe câmpul de război.
Chiar din primele zile ale acestei tovărășii, în care el aducea un suflet încă tânăr, ne făgădui colaborarea; și se ținu de cuvânt. Ultimele lui vorbe scrise au apărut în coloanele României. Nu vă cer altă plată, băieți, mi-a spus el zâmbind, decât o păreche de bocanci pentru pribegia mea. Sfârșitul călătoriei lui însă nu era îndepărtat; și bocancii aceia au fost cei din urmă. Era împovărat de griji și de veștile rele ale acelor zile dramatice. Găsea o mângâiere în dragostea și prietenia celor mai tineri decât el, care, în chip
absurd, nu vedeau înainte decât o primăvară de biruință. Eram îmbrăcat în uniforma de ofițer și eram conducătorul gazetei. Delavrancea mă prindea totdeauna cu o poreclă afabilă: „căpitane Mihai”, cu un accent de bunătate, care a rămas viu în mine și acum după zece ani de la plecarea lui dintre noi.
Aici, în Iașii pribegiei și ai unirii, Delavrancea și-a înclinat capul lui în aureola albă. Ca după o năprasnică trudă a întristării a îngenunchiat și și-a dat obștescul sfârșit. A fost pentru noi toți o grea lovitură. Căci îl văzusem o zi, două înainte; ș-acuma dintr-odată plutea spre ostrovul morții. L-am petrecut la Eternitatea și l-am încredințat țărânei, care-i mama noastră a tuturor. În fiecare an, când cântă cucul într-o primăvară nouă, unii dintre prietinii rămași în Iași ne ducem să vedem locul înverzit cu merișor și înflorit albastru. Acolo am îngropat ceea ce a fost, mai ales, o inimă.
Mihail Sadoveanu, Amintiri despre Delavrancea
Prietenia reprezintă o conexiune inefabilă între doi indivizi bazată, de regulă, pe aspecte comune. Personalitățile lor se vor dovedi a fi complementare, la fel cum vor fi și interesele.
Sunt de părere că o relație de amiciție se poate stabili și între persoane de vârste diferite, atâta timp cât acestea găsesc un punct de legătură. Prietenia va fi mereu superioară timpului care se așterne peste oameni.
În primul rând, vârsta nu reprezintă o condiție a prieteniei, deoarece pasiunea sau ceea ce aduce împreună două persoane vor reuși să o definească cu adevărat. Vârsta reprezintă un factor extern, lipsit de capacitatea de influență. De exemplu, o prietenă dragă mie a rămas doamna bibliotecară, o bunicuță sensibilă și curioasă, care știa mereu de ce roman aveam nevoie. Chiar dacă vârsta nu îi mai permite să muncească ne întâlnim constant să schimbăm păreri despre cărțile noastre preferate. Tocmai acest aspect o face tânără.
În al doilea rând, relația strânsă dintre două persoane este oarecum condiționată și de domeniul de activitate în care activează, iar vârsta devine un aspect secundar. Un discipol va avea mereu de învățat de la un erudit. De pildă, relația dintre Mihail Sadoveanu și Barbu Ștefănescu Delavrancea se fundamentează solid, chiar dacă îi desparte mai bine de două decenii: „Ne despărțeau douăzeci și doi de ani. Am ajuns însă cu timpul să mă apropii de el.”.
Prin urmare, o prietenie adevărată nu va ține niciodată cont de limite de vârstă. Unitatea sa de măsură constă în intensitatea relației ce se stabilește între cei doi poli. Doar trăirea unei prietenii va face posibilă înțelegerea ei.
Tot pe site-ul nostru vei găsi și continuarea rezolvării acestei simulări (Ilfov, 2023).
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Perfect simplu sau mai-mult-ca-perfect? Alege forma corectă!
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„A digera” sau „a degera”? Care este forma corectă?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
„De vină” sau „devină”? Cum scriem corect?