După mult soare vin și zile mai răcoroase. Problemele intervin uneori atunci când dorim să comunicăm această stare. Dar voi cum ziceți? Plouă sau ploaie?
Începem prin a spune că ambele cuvinte sunt corecte, însă ele reprezintă părți de vorbire cu totul diferite. În consecință, ele se vor utiliza în funcție de cotextul gramatical. De asemenea, ambele au etimologie latinească.
Vă facem cunoscut sensul lor în conformitate cu Dicționarul Explicativ al Limbii Române din 2009, mai întâi pentru „ploua”, iar mai apoi pentru „ploaie”.
PLOUÁ, pers. 3 plóuă, vb. I. 1. Intranz. impers. A cădea, a curge ploaia. ◊ Expr. A ploua cu găleata (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, cu picături mari și repezi. Plouă de varsă = plouă foarte tare. A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des; a cerne, a bura. Parcă tot îi ninge și-i plouă, se spune despre o persoană posomorâtă și mereu nemulțumită. (Fam.) A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut. ♦ Tranz. impers. A cădea ploaia asupra cuiva sau a ceva; a uda. 2. Tranz. și intranz. P. anal. A cădea (de sus) sau a lăsa să cadă ceva în cantitate sau în număr mare și în mod neîntrerupt. [Pr.: plo-ua] – Lat. plovere (= pluere).
PLOÁIE, ploi, s. f. 1. Precipitație atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă. ◊ Loc. adv. Pe ploaie = în timp ce plouă. În (sau sub) ploaie = în bătaia ploii. ◊ Expr. (Fam.) Apă de ploaie, se zice despre o afirmație lipsită de conținut și de temei, despre o acțiune neserioasă etc. (Fam.) A(-și sau a-i) aranja ploile = a(-și) pregăti terenul, a(-și) face atmosferă favorabilă, a(-și) rezolva treburile, afacerile. A se lumina a ploaie = (despre cer, văzduh) a căpăta o lumină difuză care anunță venirea ploii. ♦ Picătură de ploaie (1). ♦ P. anal. Ceea ce vine (sau cade) în cantitate mare, ceea ce se revarsă, ceea ce este abundent. O ploaie de săgeți. ◊ (Astron.) Ploaie de stele = abundență de stele căzătoare venind din aceeași parte a cerului. 2. Alice mărunte pentru vânat păsări și animale mici. [Pr.: ploa-ie] – Lat. *plovia (= pluvia).
Din cele prezentate mai sus, am putut deduce cu ușurință că vom utiliza „plouă” atunci când ne referim la verbul impersonal de persona a III-a, numărul singular. „Ploaie” este un substantiv feminin care desemnează precipitațiile.
Dicțioarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române din 2005 ne prezintă în detaliu formele corecte spre a fi utilizate, de la conjugări ale verbului până la forme de plural sau moduri de articulare.
!plouá (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. plóuă; conj. prez. 3 sg. să plóuă; ger. plouấnd
ploáie s. f., art. ploáia, g.-d. art. plóii; pl. ploi, art. plóile (plo-i-)
Corect este să spunem:
Plouă cu găleata de trei zile.
Ploaia nu se mai oprește.
Corect: plouă (verb), ploaie (substantiv)
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
Genul substantivelor (test online de 50 de întrebări)
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
Lista operelor (și a autorilor) pentru Bacalaureat 2021 conform programei