Doamnele sau domnișoarele aleg cu grijă bijuteriile, dar în special cele atârnate de un lănțișor. Cum le numim pe acestea? „Pandantive” sau „pandative”?
Cuvântul provine din limba franceză de la pendentif și îl regăsim în Dicționarul Explicativ al Limbii Române din 2009 cu două sensuri. Să vedem care sunt acestea.
PANDANTÍV, pandantive, s. n. 1. Bijuterie care se poartă la gât, atârnată de un lănțișor sau de o panglică. 2. Element arhitectural în formă de triunghi sferic cu vârful în jos, situat în colțurile arcelor mari care sprijină o cupolă sau o turlă. – Din fr. pendentif.
Lexemul este notat și în Dicționarul Ortografic, Ortopeic și Morfologic al Limbii Române din 2005 sub forma pandantiv, nu pandativ. Pluralul substantivului neutru este pandantive.
pandantív s. n., pl. pandantíve
Am primit un pandativ strălucitor.
Prin urmare,
Corect: pandantiv
Greșit: pandativ
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și: