Lumina de ieri de Lucian Blaga: relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
În rândurile ce urmează, voi propune un model de rezolvare al subiectului al II-lea din cadrul modelului oficial propus de Ministerul Educației în data de 1 noiembrie 2022 (proba scrisă la Limba și Literatura Română din cadrul examenului de Bacalaureat). Acest model reprezintă un reper, un punct de plecare, fapt pentru care elevul este invitat să arunce o privire peste, să-și facă o idee despre cum ar putea rezolva această cerință. Nu vrem să încurajăm copiatul, scopul nostru fiind acela de a veni cu o variantă de rezolvare. Scopul ultim este ca elevul să realizeze o rezolvare originală, proprie.
Subiectul al II-lea
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Caut, nu știu ce caut. Caut
un cer trecut, ajunul apus. Cât de-aplecată
e fruntea menită-nălțărilor altădată!
Caut, nu știu ce caut. Caut
aurore, ce-au fost, țâșnitoare, aprinse
fântâni – azi cu ape legate și-nvinse.
Caut, nu știu ce caut. Caut
o oră mare rămasă în mine fără făptură
ca pe-un ulcior mort o urmă de gură.
Caut, nu știu ce caut. Subt stele de ieri,
subt trecutele, caut
lumina stinsă pe care-o tot laud.
Lucian Blaga, Lumina de ieri
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
Propunere de rezolvare:
Poezia „Lumina de ieri” de Lucian Blaga impresionează printr-un lirism de tip subiectiv, conturat prin prezența de mărci lexico-gramaticale ale subiectivității: verbe de persoana I, singular: „Caut”, „nu știu”, „laud”, pronume de persoana I: „(în) mine”, nuanțându-se, astfel, caracterul confesiv al discursului. Din punct de vedere tematic, discursul blagian abordează inexorabila scurgere a timpului, eul asumându-și ipostaza contemplativă.
Ideea poetică reprezintă mesajul central al textului, conturându-se prin intermediul unor figuri de stil care generează inedite imagini artistice. Aceste artificii stilistice au rolul de a corobora ideea centrală, conferindu-i valoare estetică și expresivă.
O expresivitate aparte îi oferă poeziei „Lumina de ieri” de Lucian Blaga ocurența verbului „caut”. Prin această repetiție, eul liric se poziționează drept un necunoscător al lumii, subliniind, implicit, că marile mistere ale universului îi vor fi veșnic necunoscute. Această căutare este permanent raportată la evenimente trecute, manifestând un sentiment de nostalgie față de acestea. Această atitudine poate fi resimțită prin epitete precum „stele de ieri”, „trecutele” sau „lumina stinstă”.
Metafora luminii poate fi, totodată, un element stilistic relevant în discursul blagian. În opera lui Lucian Blaga, lumina este asociată cu cunoașterea. Îmbinarea „lumina stinsă” demonstrează imposibilitatea întoarcerii în trecut și dezamăgirea resimțită față de ireversibila scurgere a timpului. Conceptul de „fugit irreparabile tempus” tronează deasupra întregului discurs liric, fiind permanent consolidat prin elemente ce sugerează plasarea în timp: „ajun”, „trecut”, „altădată”, „azi”, „ieri”.
Link către canalul nostru de YouTube:
Dacă ți-a plăcut articolul despre „Lumina de ieri” de Lucian Blaga, îl poți distribui pe paginile tale de socializare; ne-ar ajuta mult! De asemenea, îți amintim că găsești pe site-ul nostru numeroase articole utile! Te-ar putea interesa și altele. Ai mai jos câteva:
„Rucsac” sau „ruxac”? Cum vom scrie acest substantiv?
„Click” sau „clic” Cum se scrie corect în limba română?
Identifică valoarea morfologică a cuvântului (test de 50 de întrebări)
„Aceeași” sau „aceiași”? Alege răspunsul corect!
Substantivul: Definiție + Quiz