Iona de Marin Sorescu Teatrul modern renunță adesea la distincțiile dintre specii: dacă dramaturgia tradițională distingea clar speciile (comedie, dramă, tragedie), modernitatea va topi aceste concepte, apărând astfel obiecte hibride, care depășesc rigorile clasice: teatrul absurdului, spre exemplu, ori tragi-comedia, teatrul-parabolă, inserții lirice, valorificarea ori reinterpretarea miturilor, teatrul de idei etc.. […]
„Către Galateea” de Nichita Stănescu: particularități de construcție ale unui text liric neomodernist
Către Galateea de Nichita Stănescu Iată-ne ajunși și la Nichita Stănescu: După Mihai Eminescu și Tudor Arghezi, Nichita Stănescu este considerat al treilea mare inovator al limbajului poetic în literatura română. Neomodernismul este curentul despre care vom discuta astăzi: un curent literar postbelic, conturat în jurul revistei Albatros, condusă de Geo […]
„Moromeții” de Marin Preda: particularități de construcție ale unui roman postbelic
Moromeții de Marin Preda Literatura a fost întotdeauna raportată la contextul socio-politic al vremii: cum de altfel, prin literatură putem vedea o reflectare a realității, mai mult sau mai puțin fidelă – influențată, evident, de viziunea inedită a autorului, nu e de mirare că tendințele vor fi resimțite și aici. Dacă ne […]
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu: particularități
Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu Mergem mai departe, iar astăzi vom vorbi despre Ultima noapte de dragoste, întâia noate de război: un roman emblematic al perioadei interbelice literare românești – vom vedea imediat și de ce fac o asemenea afirmație. Ceea ce trebuie să menționăm […]
„Baltagul” de Mihail Sadoveanu: particularități de construcție ale unui roman interbelic
Baltagul de Mihail Sadoveanu Vorbim astăzi despre „Ceahlăul” prozei românești -unul dintre cei mai importanți prozatori ai literaturii noastre – Mihail Sadoveanu. Opera sa pledează, în genere, pentru un paseism autentic, punând pe un piedestal lumea rurală autohtonă. La Sadoveanu, de obicei, moderitatea este privită ca o alterare, ca o distrugere a […]
„Ion” de Liviu Rebreanu: particularități de construcție ale unui roman interbelic
Ion de Liviu Rebreanu Începem în forță acest articol, cu un citat din Eugen Lovinescu, din Istoria literaturii române contemporane: „Ion e cea mai puternică creație obiectivă a literaturii române și cum procesul firesc al epicei este spre obiectivare, poate fi pus pe treapta ultimă a scării evolutive”. Vorbim astăzi despre […]
„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă: particularități de construcție ale unui basm cult
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă Vom porni în odiseea noastră de la un citat de-ale lui George Călinescu: „Basmul este […] o oglindire a vieții în moduri fabuloase” – întrucât, indiferent de natura fantastică a acestei specii, ea redă, în mod metaforic viața propriu-zisă, realitatea pe care o cunoaștem cu […]
„Enigma Otiliei” de George Călinescu: particularități de construcție ale unui roman interbelic
Enigma Otiliei de George Călinescu Romanul românesc își atinge piscul maturizării abia în perioada interbelică: putem vorbi despre texte precum Ion de Liviu Rebreanu, Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război a lui Camil Petrescu ori despre Enigma Otiliei a lui George Călinescu. Acestea sunt doar câteva […]
„Riga Crypto și lapona Enigel” de Ion Barbu: particularități de construcție ale unui text poetic interbelic
Riga Crypto și lapona Enigel de Ion Barbu Ion Barbu: unul dintre marii poeți ai literaturii interbelice românești – se face remarcat, în primul rând, prin arta sa poetică Joc secund, care întrgește trilogia artelor poetice interbelice, alături de Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga și Testament de Tudor […]