Ce facem cu aceste forme nepersonale?

 

Verbul este una dintre cele mai complexe părți de vorbire ale limbii, fapt pentru care “căile lui sunt adesea lungi și necunoscute”. Ceea ce vom încerca în acest articole este să mai aducem puțină lumină în ceea ce-l privește. De obicei, atunci când spunem verb, spunem acțiune, dinamism, mișcare, însă, dacă este folosit la o formă nepersonală, comportamentul lui tinde mai degrabă în cealaltă direcție, având un comportament destul de asemănător cu acela al părților de vorbire nominale (substantiv, pronume, numeral). Desigur că vorbim despre entități total diferite, și totuși verbul poate să îndeplinească funcții sintactice precum pe aceea de subiect sau complement direct. Iar acestea sunt doar două dintr-o lungă listă ce urmează a fi expusă în cele ce urmează. Haideți, dragilor, să vedem care sunt funcțiile sintactice formelor nepersonale ale verbului!

 

  1. Infinitivul:
    • Subiect: A munci nu este ușor!
    • Nume predicativ: Ideea este a încerca!
    • Atribut: Necesitatea de a câștiga l-a transformat într-un avar.
    • Complement direct: Pot obține orice vreau!
    • Complement prepozițional: Se temea a răspunde agresiv.
    • Circumstanțial de timp: Înainte de a răspunde, gândește!
    • Circumstanțial de mod: A plecat pur și simplu, fără a saluta.
    • Circumstanțial de cauză: A fost tras la răspundere pentru a nu fi achitat amenda respectivă
    • Circumstanțial de scop: Vreau să învăț pentru a ști.
    • Predicat verbal (doar cu sens imperativ): A nu se fuma în interior!
    • Apoziție: A înțelege, adică a aprofunda problema, presupune mai mult efort.
  2. Gerunziul:
    • Subiect: Se aude tunând.
    • Atribut (cu formă invariabilă): Admiram peisajul cu un soare apunând.
    • Complement direct: Aud tunând.
    • Complement prepozițional: M-am plictisit certându-mă cu toată lumea.
    • Circumstanțial de timp: Intrând brusc, l-am surprins furând.
    • Circumsanțial de mod: Mergea cântând pe uliță de fericire.
    • Circumstanțial de cauză: Alunecând pe scări, a tras o lovitură zdravănă.
  3. Supinul:
    • Subiect: Nu e ușor de învățat lecția asta!
    • Nume predicativ: Poezia asta este de învățat.
    • Atribut: Aparatul de sudat consumă mult curent.
    • Complement direct: Avem de pregătit asta pentru mâine?!
    • Complement prepozițional: M-am săturat de învățat în fiecare zi!
    • Predicat verbal (numai cu sens imperativ): De reținut citatul de mai jos!
    • Circumstanțial de timp: După exersat merit și eu o pauză!
    • Circumstanțial de mod: E mai bine de stat, decât de muncit!
    • Circumstanțial de loc: Venea de la pescuit vesel!
    • Circumstanțial de scop: Mergi mâine la pescuit?

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Vezi și:

Cum analizăm o frază? Pași simpli, pe înțelesul tuturor!

JOC – Grupează cuvintele!

Când folosim semnul exclamării? (!)

Verbele auxiliare: a avea, a fi și a vrea

 

Please Login to Comment.