Fraza. Relația de subordonare în frază

Fraza. Relația de subordonare în frază

După ce am învățat relația de coordonare în frază suntm pregătiți să trecem și la cea de subordonare. Începem cu o mică recapitulare privitoare la conceptul de „frază”.

Fraza reprezintă un enunț complex format din două sau mai multe propoziții.

De pildă, Maria citește. este o propoziție, dar dacă spunem Maria citește și scrie., avem o frază.

Urmează întrebarea: Cum ne dăm seama câte propoziții are o frază? Simplu. Există o regulă clară care spune că NUMĂRUL DE PREDICATE ESTE EGAL CU NUMĂRUL DE PROPOZIȚII DINTR-O FRAZĂ.

Așadar, predicatele sunt citește și scrie, ceea ce înseamnă că fraza este alcătuită din două propoziții. Drept o completare, ținem să amintim că predicatul nu poate fi NICIODATĂ MULTIPLU, așa cum pot fi alte părți de propoiție precum subiectul, complementul etc.

Noua lecție, abia de aici începe…

Relațiile de subordonare din frază se realizează prin JONCȚIUNE.

Propozițiile subordonate se pot lega de regentele lor prin conjuncții subordonatoare. Spre deosebire de conjuncțiile coordonatoare care se folosesc atât în frază, cât şi în propoziție, conjuncțiile subordonatoare apar numai în frază.

Propozițiile secundare pot fi legate de regente şi prin locuțiuni conjuncționale subordonate: cum că, precum că, până când, până să, cât timp, ori de câte ori, după cum, ca şi cum, pe măsură ce, din cauză că, odată ce, pentru ca să, chiar dacă, măcar să etc.

Propozițiile subordonate pot fi introduse prin:
pronume relative: Studenta/care citește/ ştie./
adjective pronominale relative: Ştiu/ care copil a copiat./
pronume nehotărâte: Am aflat /orice ați făcut./
adjective pronominale nehotărâte: Îți ofer/ orice carte vrei./

Propozițiile subordonate pot fi introduse prin adverbe relative: unde, când, cum, cât. Acestea au rolul de a lega propoziția subordonată de regent ei. Uneori aceste adverbe sunt precedate de prepoziții.

Există adverbe nehotărâte, care nu precizează împrejurările: undeva, cândva, cumva, oriunde, oricând, oricum etc. Unele dintre aceste adverbe nehotărâte pot să apară și ca elemente de legătură întreo subordonată și regenta ei. În această situație, îndeplinesc funcție sintactică în propoziția pe care o introduc.

Elementele de relație ce realizează subordonarea în frază sunt:
conjuncțiile subordonatoare şi locuțiunile subordonatoare;
pronumele și adjectivele pronominale relative;
pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte;
adverbele relative și nehotărâte.

Elipsa este un fenomen sintactic reprezentat de omiterea unor secvente din enunt recuperabile din context, fiindcă au fost exprimate anterior.
Elipsa poate fi:
verbală, când reprezintă omiterea completă sau parțială a predicatului exprimat anterior (Ea citeşte poezii, el [citeşte] romane.);
nominală, când reprezintả omiterea unui substantive (eventual, însoțit de cuvinte care îi sunt subordonate), recuperabil din context (Ea mănâncă plắcintă de mere, el mănâncă [plăcintă] de dovleac.)

Propozițiile fragmentare constituie o formă special de elipsă, frecventă mai ales în exprimarea orală. Pot fi de mai multe feluri:
• propoziții care conțin doar informația nouă care este diferită de cea din primapropoziție din frază (El mănâncă înghețată ea, ciocolată.);
• propoziții care conțin doar partea de vorbire corespunzătoare cuvântului (– Când mergi? – Mâine.);
• propoziții care înlocuiesc răspunsul cu adverbele da, nu, ba da, sigur, poate, bineînțeles etc.

În scris, elipsele se marchează prin virgulă sau linie de pauză. În vorbire, acestea sunt marcate printr-o pauză.
În limba vorbită, există o libertate mai mare în construirea frazelor decât în limba scrisă, unde fraza este mai elaboratả și se bazează pe o subordonare amplă. In exprimarea orală, frazele sunt mai simple, mai scurte, construite mai ales pe coordonare. De asemenea, în vorbire apar frecvent construcții eliptice.

Adverbele relative sunt omonime cu adverbele care apar la început în propoziții interogative si care se numesc adverbe interogative: Unde mergi? Când vei ajunge? Cum te-ai costumat? Cât costă tichetul? Nu toate adverbele nehotărâte pot functiona si ca elemente de relație. Undeva, cândva etc. nu pot face legåtura între o subordonată și regenta ei.

Adverbele nehotărăte nu trebuie confundate cu adverbele negative care arată o lipsă, precum niciodată, nicicând, nicăieri, nicicum etc. Este destul de frecventă elipsa conjunctiilor coordonatoare: Då să intre-n clasă, nu poate. (lipseşte conjuncția adversativă; Dả să intre-n clasă, dar nu poate); Vino cu tata, cu mama, cu cineva! (lipseşte conjuncția disjunctivă; Vino cu tata sau cu mama, cu cineva!); Nu mai aveam provizii, rău de noi. (lipseşte conjuncția concluzivă; Nu mai aveam provizii, deci rău de noi.).

Există elipse care s-au lexicalizat, adică s-au transformat în expresii fixe. De exemplu, substantivul preia sensul unui adjectiv. Are temperatură. (Are temperatură ridicată.); A cumpărat roşii. (A cumpărat pătlăgele roşii.); A candidat la locale. (A candidat la alegerile locale.). Uneori, în contexte în care toți vorbitorii înțeleg sensul, se omit părti din enunt: Coboară la Podgoria. (Coboară la stația Podgoria.); Eşti într-a treia. (Eşti în viteza a treia.): Ea este pro/contra. (Ea este/nu este de acord cu părerea exprimată anterior.)

 

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Ghidul pentru Evaluarea Națională: aici

 

 

Dacă ți-a plăcut acest articol, te-a putea interesa și altele. Ai mai jos câteva:

„Rucsac” sau „ruxac”? Cum vom scrie acest substantiv?

„Click” sau „clic” Cum se scrie corect în limba română?

Identifică valoarea morfologică a cuvântului (test de 50 de întrebări)

„Aceeași” sau „aceiași”? Alege răspunsul corect!

 

Fraza. Relația de subordonare în frază

Please Login to Comment.

Derulează în sus
Nume
Email
Loading

This will close in 0 seconds

error: Conținut protejat