Forma corectă a verbului „a ști” (test de 20 de întrebări)

forma corecta a verbului „a ști”

Testul de astăzi este despre forma corectă a verbului „a ști”. Am considerat util un astfel de exercițiu, deoarece am văzut scrise, și nu de puține ori, forme greșite ale acestui verb. Vorbim despre un verb din vocabularul fundamental al limbii române: așa se explică, până la urmă, și paleta bogată de sensuri de care dispune (vorbim, firește, despre un cuvânt polisemantic); Haideți să vedem ce sensuri indică Dicționarul Explicativ al Limbii Române:

 

ȘTI, știu, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de…), a fi informat (în legătură cu…), a cunoaște. ◊ Loc. adv. Pe știute = în cunoștință de cauză. Pe neștiute = a) fără să-și dea seama; b) în ascuns, pe furiș, tiptil. ◊ Expr. (Tranz.absol.Nu știu, n-am văzut = sunt cu totul străin de ceva, nu am idee de nimic. Știu eu (sau știi tu etc.) ce știu (sau știi etc.) sau las’ că știu eu, se spune pentru a arăta că cineva cunoaște bine o situație și că nu poate fi indus în eroare. Știi ce? sau știi ceva?, știi una? = fii atent la ce-ți spun, ascultă ceea ce am să-ți spun. (Numai) Dumnezeu știe sau știe Dumnezeu, se spune pentru a sprijini o afirmație sau o negație. Dumnezeu (mai) știe sau dracul (mai) știe, se spune pentru a exprima o nedumerire, neputința de a preciza sau de a explica ceva, o nesiguranță. (Intranz.A-i ști (cuiva) de urmă = a ști unde se află cineva. Pe cât (sau după cât) știu = după informațiile pe care le am. 2. Tranz. A lua cunoștință de…; a afla, a auzi. 3. Tranz. A cunoaște pe cineva (din toate punctele de vedere). ♦ Refl. A se cunoaște pe sine, a avea cunoștință că este într-un anumit fel; a se vedea într-un anumit fel. ♦ Refl. recipr. A se cunoaște unul pe altul; a avea legături de prietenie. 4. Intranz. A ține seamă de ceva, a lua în considerație; a avea teamă sau respect de cineva. ♦ Tranz. A recunoaște pe cineva sau ceva drept… ♦ A avea parte de ceva, a se bucura de ceva. 5. Intranz. A se interesa de…, a se îngriji de… II. Tranz. 1. A poseda cunoștințe sistematice într-un domeniu, a stăpâni o știință, o artă etc. ◊ Expr. A ști carte = a ști să scrie și să citească; p. ext. a avea cunoștințe temeinice într-un domeniu, a fi învățat. A ști pe de rost (sau pe dinafară, ca pe apă, ca apa, ca pe Tatăl nostru) = a putea reproduce întocmai, din memorie, fără greșeală. ♦ A vorbi și a înțelege o anumită limbă. ♦ A se pricepe să facă ceea ce trebuie, a avea îndemânarea, abilitatea necesară într-o anumită împrejurare. ◊ Expr. A nu (mai) ști ce să (se) mai facă = a nu mai găsi nicio soluție pentru a ieși dintr-o încurcătură. A nu mai ști ce să facă de… = a fi copleșit de… A nu ști de unde s-o apuce = a nu se pricepe de unde să înceapă un lucru. (Absol.Știu eu? exprimă îndoială, nesiguranță, șovăire. 2. A putea, a fi în stare să facă ceva; a fi apt pentru ceva. ♦ A fi hotărât să facă ceva. ◊ Expr. A nu ști ce vrea = a nu putea lua o hotărâre, a fi nedecis; a șovăi. 3. A ține minte, a-și aminti. 4. A-și da seama, a înțelege, a pricepe. ◊ Expr. A nu (prea) ști multe = a riposta îndată (la provocarea cuiva). Mai știi sau mai știu (și) eu, mai știi păcatul, de unde știi!? = se prea poate, nu poți fi sigur că nu e așa. Nu știu cum = în mod inexplicabil. A fi nu știu cum = a fi ciudat, bizar. A-i fi (cuiva) nu știu cum să… = a-i fi (cuiva) greu sau penibil să… (Substantivat) Un nu știu cum sau un nu știu ce = ceva nelămurit; farmec deosebit, nedefinit. (Intranz.A nu ști de glumă = a fi supărăcios. 5. A prevedea. ♦ A presupune, a bănui. 6. A avea certitudinea, a fi sigur de ceva. ◊ Expr. Să știu (bine) că… sau de-aș ști că… = chiar dacă… ♦ Refl. impers. A fi lucru bine cunoscut. – Lat. scire.

Verbul „a ști” în limba română este, desigur, o moștenire latinească (< lat. scio, scire). Testul de mai jos propune 20 de cerințe. Pentru a rezolva toate aceste exerciții, trebuie să alegi forma corectă a verbului „a ști”. Atenție la numărul de „i”-uri, întrucât aceasta este una dintre cele mai frecvente greșeli!

 

Cum ți s-a părut testul despre forma corectă a verbului „a a ști”? Așteptăm feedbackul tău într-un comentariu pe Facebook!

 

 

Ești în clasa a VIII-a sau ai un copil în clasa a VIII-a? Dacă ești interesat de minipachetul nostru de materiale gratuite, poți avea acces la el imediat. Tot ce trebuie să faci este să îți introduci adresa de e-mail și numele în căsuțele de mai jos:

 


 

 

Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi! 

              

Încearcă și cursurile noastre! 

Alte sugestii pentru tine:

Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)

Verbul: moduri și timpuri (test grilă de 30 de întrebări)

Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)

Rezolvarea subiectului Evaluării Naționale (25 iunie 2024)

Forma corectă a verbului „a fi” (test de 20 de întrebări)

Forma corectă a verbului „a crea” (test de 20 de întrebări)

Forma corectă a verbului „a ști” (test de 20 de întrebări)

Please Login to Comment.

Derulează în sus
error: Conținut protejat