Vă salut, dragii mei! Astăzi nu vorbim despre cum scriem, ci despre cum citim. Ne interesează, mai degrabă, cum se pronunță corect adjectivul „auxiliar”. Motivul pentru care am hotărât să scriem acest articol constă tocmai în faptul că am auzit ambele variante: [aucsiliar] și [augziliar].
Să vedem la ce se referă acest adjectiv, înainte de toate
AUXILIÁR, -Ă, auxiliari, -e, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Element) care ajută la ceva, care se află pe plan secundar față de ceva principal; (element) ajutător. ♦ (Parte de vorbire) care exprimă raporturi între cuvinte; (verb) care ajută la formarea timpurilor și a modurilor compuse. 2. Adj. (Mat.) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai ușor o problemă. – Din fr. auxiliaire, lat. auxiliaris.
Știm despre litera „X” că notează, în limba română două sunete: [cs] sau [gz]. Să vedem câteva cuvinte în care pronunția este [cs]: exterminare, extemporal, extrem, exhaustiv. Iar acum, câteva cu [gz]: examen, exercițiu, exact.
În ceea ce-l privește pe „auxiliar”, pronunția corectă (și singura acceptată) este cea cu [gz].
Conform DOOM2:
auxiliár1 [x pron. gz] (a-u-, -li-ar) adj. m., pl. auxiliári; f. auxiliáră, pl. auxiliáre
Prin urmare,
Corect: [augziliar]
Greșit: [aucsiliar]
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
