În cadrul acestui articol, vom posta baremul pentru testul de antrenament numărul 8 pentru Evaluarea Națională publicat în data de 1 noiembrie 2022 [marca Vox Valachorum]. Testul de antrenament este conceput de pagina Vox Valachorum și are rolul de a servi drept material auxiliar elevilor de clasa a VIII-a. Prezentul test a fost conceput în conformitate cu programa pentru examen, urmărind să vină în ajutorul elevilor și al profesorilor de limba și literatura română. Obiectivul nostru este de a posta săptămânal astfel de materiale pentru a putea oferi suport urmăritorilor noștri.
Orice observație sau completare poate fi făcută utilizând mijloacele media de contact [Facebook, Instagram, YouTube, e-mail etc.]. Apreciem feedbackul dumneavoastră și doar cu ajutorul acestuia putem progresa! Testul poate fi descărcat în format pdf. și listat ulterior pentru a fi lucrat acasă sau la clasă.
Descarcă:
Testul de antrenament nr.8 (1 noiembrie 2022)
Descarcă:
Baremul testului de antrenament nr. 8 (1 noiembrie 2022)
Sperăm ca materialele noastre să vă fie de un real folos și să vă ajute în pregătirea pentru examene. Pe site-ul nostru găsiți multe alte materiale utile, precum: articole care acoperă diverse aspecte teoretice utile pentru Evaluare și Bacalaureat, teste grilă menite să te ajute în aprofundarea materiei, materiale video cu lecții explicative, teste de antrenament eliberate de Ministerul Educației și, de asemenea, rezolvări propuse pentru acestea, informații ve vizează sistemul educațional românesc, știri din sfera educației etc..
Texte suport folosite:
Textul 1
Scena V
TRAHANACHE, care s-a urcat la tribună, apoi CAȚAVENCU, POPESCU, IONESCU, ALEGĂTORII, PUBLICUL venind din fund și ocupând locurile lor din scena I-a. Intrare zgomotoasă, acompaniată de clopoțelul prezidentului.
TRAHANACHE (în picioare) : Orele sunt înaintate! poftiți, poftiți, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilii… (șade.)
CAȚAVENCU (cu modestie) : D-le președinte, vă rog, cerusem și eu cuvântul…
TRAHANACHE: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveți cuvântul. Poftiți la tribună!…
CAȚAVENCU (ia poză, trece cu importanță printre mulțime și suie la tribună; își pune pălăria la o parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii și gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. — Tăcere completă. Cu glasul tremurat) : Domnilor!… Onorabili concetățeni!… Fraților!… (plânsul îl îneacă) Iertați-mă, fraților, dacă sunt mișcat, dacă emoțiunea mă apucă așa de tare… suindu-mă la această tribună… pentru a vă spune și eu… (plânsul îl îneacă mai tare.)… Ca orice român, ca orice fiu al țării sale… în aceste momente solemne… (de abia se mai stăpânește) mă gândesc… la țărișoara mea… (plânsul l-a biruit de tot) la România… (plânge. Aplauze în grup)… la fericirea ei!… (același joc de amândouă părțile)… la progresul ei! (asemenea crescendo)… la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare)
IONESCU, POPESCU, TOȚI (foarte mișcați) : Bravo!
CAȚAVENCU (ștergându-se repede la ochi și remițându-se d-odată; cu tonul brusc, vioi și lătrător) : Fraților, mi s-a făcut o imputare și sunt mândru de aceasta!… O primesc! Mă onorez a zice că o merit!… (foarte volubil) Mi s-a făcut imputarea că sunt foarte, că sunt prea, că sunt ultraprogresist… că sunt liber-schimbist… că voi progresul cu orice preț. (scurt și foarte retezat) Da, da, da, de trei ori da! (aruncă roată priviri scânteietoare în adunare. Aplauze prelungite.)
CAȚAVENCU: Da! (cu putere din ce în ce crescândă.) Voi progresul și nimic alt decât progresul: pe calea politică… (îngrașă vorbele.)
POPESCU: Bravos!
CAȚAVENCU: Socială…
IONESCU: Bravos!
CAȚAVENCU: Economică…
POPESCU: Bravos!
CAȚAVENCU: Administrativă…
IONESCU: Bravo!
CAȚAVENCU: Și… și…
IONESCU, POPESCU, GRUPUL: Bravo! bravos!
I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută
Textul 2
Domnule Vișniec, se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din 1989, cum arată România la 30 de ani de atunci, care este diferența între în ce își doreau românii să devină România și ce este ea la 30 de ani distanță?
Există contraste și foarte multe decepții la 30 de ani după căderea comunismului, dar nici nu trebuie aruncat totul în pubela disperării, pentru că trăim într-o Românie cu totul și cu totul diferită față de cea în care unii dintre noi ne-am irosit primii ani ai tinereții.
Să nu uităm că, totuși, este o perioadă de pace în această zonă a Europei, este o democrație care, de bine, de rău, funcționează, există o libertatea de circulație, de a pleca, de a reveni, nimeni nu este arestat la ieșirea dintr-un restaurant sau într-un apartament unde l-a criticat pe președinte sau a criticat guvernul și n-am auzit să fi fost oameni ridicați dimineața la ora 4 și duși la interogatoriu pentru că au criticat regimul. Deci, să nu uităm perioadele cu adevărat negre din istoria recentă a României.
În rest, sigur că putem încerca să facem bilanțul realizărilor, care sunt pline de contraste.
Poate că România putea să meargă mai repede pe drumul prosperității, poate că România, dacă ar fi avut o clasă politică mai atașată de interesele obștești decât de interesele proprii, ar fi avut șansa de a se apropia mai mult de Occident, de a se apropia de nivelul de viață de acolo. Poate ar fi avut mai multe oportunități și ar fi atras mai mulți investitori dacă nu ar fi existat atâta corupție.
Deci, există mulți astfel de poate și dacă.
Nu mi se pare cel mai fericit tablou nici faptul că 3-4 milioane de români lucrează în străinătate, ceea ce înseamnă o scurgere a materiei cenușii, a forței de muncă și a forțelor vii ale națiunii.
Ar trebui ca politicienii de azi să imagineze un plan de reatragere a diasporei înapoi în țară, de creare de oportunități, pentru ca românii care au avut o experiență importantă în occident, să revină cu experiența lor în România.
Așadar, nici nu e totul pierdut, dar nici nu am fost 100% câștigători.
În raport nu cu visele, ci cu iluziile din decembrie 1989, sigur că putem spune că există mari decepții. Dar și atunci oamenii erau într-o ecuație de entuziasm, iar deseori visele erau făcute dintr-o proastă cunoaștere a mecanismelor economice și a modului în care se instalează și funcționează democrația.
Toți oamenii au crezut că există o relație de la cauză la efect între democrație și prosperitate, dar nu există. Prosperitatea vine cu alte reguli, alte legi, decât vin libertatea și democrația.
Iată portretul României, după 30 de ani.
Interviu cu Matei Vișniec luat de Alexandra Tănăsescu
Descarcă materialele .pdf „Testul de antrenament” și „Baremul pentru testul de antrenament” de mai sus pentru a vedea cerințele complete! Mult succes!
Link către canalul nostru de YouTube:
Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!
Follow pe Instagram
Cursurile noastre pentru Evaluare și Bac: aici
Ți-a plăcut testul de antrenament? Vezi și: