Baremul pentru testul de antrenament numărul 12 pentru Evaluarea Națională (06 mai 2023) [marca Vox Valachorum]

În cadrul acestui articol, vom posta baremul pentru testul de antrenament numărul 12 pentru Evaluarea Națională publicat în data de 6 mai 2023 [marca Vox Valachorum]. Testul de antrenament este conceput de pagina Vox Valachorum și are rolul de a servi drept material auxiliar elevilor de clasa a VIII-a. Prezentul test a fost conceput în conformitate cu programa pentru examen, urmărind  să vină în ajutorul elevilor și al profesorilor de limba și literatura română. Obiectivul nostru este de a posta săptămânal astfel de materiale pentru a putea oferi suport urmăritorilor noștri.

 

Orice observație sau completare poate fi făcută utilizând mijloacele media de contact [Facebook, Instagram, YouTube, e-mail etc.]. Apreciem feedbackul dumneavoastră și doar cu ajutorul acestuia putem progresa! Testul poate fi descărcat în format pdf. și listat ulterior pentru a fi lucrat acasă sau la clasă. 

 

 

Descarcă:

Testul 12 VOX (6  mai 2023)

Descarcă:

Barem Testul 12 de antrenament (6 mai 2023)

 

 

Sperăm ca materialele noastre să vă fie de un real folos și să vă ajute în pregătirea pentru examene. Pe site-ul nostru găsiți multe alte materiale utile, precum: articole care acoperă diverse aspecte teoretice utile pentru Evaluare și Bacalaureat, teste grilă menite să te ajute în aprofundarea materiei, materiale video cu lecții explicative, teste de antrenament eliberate de Ministerul Educației și, de asemenea, rezolvări propuse pentru acestea, informații ve vizează sistemul educațional românesc, știri din sfera educației etc..

 

Texte suport folosite:

 

Textul 1

 

[…]La un semn deschisă-i calea și se-apropie de cort
Un bătrîn atît de simplu, după vorbă, după port.
— Tu ești Mircea?
— Da-mpărate!
— Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
— Orice gînd ai, împărate, și oricum vei fi sosit,
Cît suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!
Despre parte închinării însă, doamne, să ne ierți;
Dar acu vei vrea cu oaste și război ca să ne cerți,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn și nouă de mila măriei tale…
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris și pentru noi,
Bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război.
— Cum? Cînd lumea mi-e deschisă, a privi gîndești că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrîne, cîți în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împărați și regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasă a cuprins pămînt și mare.
N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face,
Și Apusul își împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruință se mișcară rîuri-rîuri,
Ori din codri răscolite, ori stîrnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adîncă ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,

Se mișcau îngrozitoare ca păduri de lănci și săbii,
Tremura înspăimîntată marea de-ale lor corăbii!…
La Nicopole văzut-ai cîte tabere s-au strîns
Ca să steie înainte-mi ca și zidul neînvins.
Cînd văzui a lor mulțime, cîtă frunză, cîtă iarbă,
Cu o ură nempăcată mi-am șoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dînșii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…
Și de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Și, purtat de biruință, să mă-mpiedec de-un moșneag?
— De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce privești
Nu e om de rînd, el este domnul Țării Românești.
Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști,
Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oști. […]

Scrisoarea a III-a, Mihai Eminescu

Textul 2

Cele mai importante victorii izbutite de domnitorii români au fost împotriva turcilor, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul reuşind să-i înfrângă pe otomani. Există însă şi alte bătălii deosebit de importante în istoria poporului român.

Bătălia de la Rovine – Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, a luat parte la cruciada purtată de Milos Obilici împotriva Imperiului Otoman, sârbul reuşind să-l ucidă pe sultanul Murad I. Fiul acestuia, Baiazid i-a succedat la tron, noul sultan al turcilor fiind dornic de răzbunare. Astfel, în primăvara anului 1395, armata turcă pătrunde în Ţara Românească, unde la Rovine poartă o bătălie considerată de istorici drept una dintre cele mai sângeroase lupte purtate pe teritoriul României. Oştirea munteană iese învingătoare din luptă, Mircea cel Bătrân fiind primul european care reuşea să iasă învingător după un atac al otomanilor.

Bătălia de la Vaslui sau Podul Înalt – la începutul anului 1475, Ştefan cel Mare a reuşit una dintre cele mai importante victorii ale sale. După ce l-a înlăturat de la conducerea Ţării Româneşti pe Radu cel Frumos, un aliat al Imperiului Otoman, Ştefan cel Mare se aştepta la un atac de proporţii din partea turcilor. Astfel, la data de 10 ianuarie 1475, nu mai puţin de 120.000 de soldaţi otomani conduşi de Soliman Magnificul au pătruns în Moldova, unde erau aşteptaţi de armata voievodului moldovean formată din 40.000 de oşteni. Deşi depăşiţi numeric, moldovenii, în frunte cu Ştefan, au reuşit să le administreze turcilor cea mai mare înfrângere în faţa unei armate creştine.

 Lupta de la Codrii Cosminului – Ştefan cel Mare şi regele polon Ioan Albert au încheiat o înţelegere prin care urmau să recucerească Cetatea Chilia şi Cetatea Albă. Armata poloneză a pătruns în Moldova, însă Ioan Albert avea altă intenţie, cea de a cuceri ţara şi de a-l înlătura de pe tron pe Ştefan cel Mare. La data de 26 octombrie 1497, văzând că polonezii se îndreaptă spre Suceava, domnitorul moldovean îi atacă pe aceştia, lupta decisivă purtându-se la 100 de kilometri de capitala ţării, aproape de Cernăuţi. Ştefan cel Mare a ordonat oştenilor săi să taie copacii din Codrii Cosminului numai cât aceştia abia să se mai ţină în picioare, iar când armata polonă a pătruns prin pădure, arborii au fost prăvăliţi peste aceasta, omorând aproape toţi oştenii poloni. Istoricii consideră înfrângerea de la Codrii Cosminului ca fiind una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria Poloniei.

 Atacul nocturn al lui Vlad Ţepeş – în vara anului 1462, sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman a pătruns în Ţara Românească împreună cu o armată formată din peste 100.000 de soldaţi, după ce domnitorul Vlad Ţepeş a refuzat să mai plătească tribut şi a invadat Bulgaria. În noaptea de 17 iunie 1462, voievodul muntean a organizat o incursiune în tabăra turcilor, unde a intrat împreună cu armata sa îmbrăcată în straie turceşti, reuşind să-i facă pe otomani să se bată între ei. Astfel, Ţepeş a reuşit să producă pierderi însemnate numeroasei armate otomane şi să o determine să părăsească Ţara Românească.

Bătălia de la Călugăreni – la data de 23 august 1595, Mihai Viteazul a izbutit poate cea mai importantă victoria a sa împotriva turcilor. Cu o armată de 10.000 de oşteni, domnitorul Ţării Româneşti a reuşit să înfrângă cei 100.000 de turci conduşi de Sinan Paşa. Fiind un strateg foarte bun, Mihai Viteazul a atras armata otomană spre un teren mlăştinos, unde soldaţii turci s-au împotmolit şi au fost nimiciţi de armata munteană.

Bătălia de la Şelimbăr – la data de 25 octombrie 1599, Mihai Viteazul a pătruns în Transilvania împreună cu 25.000 de oşteni. În drumul său spre cetatea Albia Iulia, domnitorul Ţării Româneşti a învins la Şelimbăr, în judeţul Sibiu, armata transilvăneană condusă de Andrei Bathory. Ca urmare a acestei victorii, Mihai Viteazul a reuşit să unească pentru prima dată Transilvania şi Ţara Românească. […]

 

Cele mai importante bătălii purtate de români (fragment), adevărul.ro

 

 

Descarcă materialele .pdf „Testul de antrenament”  și „Baremul pentru testul de antrenament” de mai sus pentru a vedea cerințele complete! Mult succes!

 

 

 

Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi! 

              

Încearcă și cursurile noastre! 

Alte sugestii pentru tine:

Perfect simplu sau mai-mult-ca-perfect? Alege forma corectă!

„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?

„A digera” sau „a degera”? Care este forma corectă?

Simulare 2023 Vox Valachorum (4 februarie 2023)

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profilul cultural al unui dascăl contribuie sau nu la formarea personalității unui adolescent

Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă recunoașterea publică a calităților individuale este sau nu importantă