Este corect să folosim termenul „avocată”? Sau folosim, mai degrabă, „doamna avocat” ori „domnișoara avocat”? Are acest substantiv o variantă feminină? În cadrul acestui articol vom discuta și această chestiune de limbă!
Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția din 2021) înregistrează varianta „avocată” cu următoarele mențiuni:
avocată s. f., g.-d. art. avocatei; pl. avocate; abr. av.
Putem conclude, astfel, că avem de a face cu un substantiv mobil, care își formează femininul de la masculin, prin derivare. Această intrare era deja înregistrată și în DOOM2.
Să vedem și o definiție a termenului nostru, așa cum apare ea în Dicționarul Explicativ al Limbii Române:
AVOCAT, -Ă, avocați, -te, s. m. și f. Persoană care, pe baza calificării și a profesiunii sale, are calitatea de a acorda asistență juridică. ◊ Expr. A se face (sau a fi) avocatul cuiva = a lua insistent apărarea cuiva. [Var.: (rar) advocat, -ă s. m. și f.] – Din fr. avocat, lat. advocatus.
O definiție mai amplă ne este dată de Micul Dicționar Academic (ediția a II-a, din 2010):
avocat, ~ă smf [At: PRAV. (1814), 16 / V: adv~, (îvr; reg) advocatăr, arv~, arvocatăr,[1] avrocatăr[2], avuc~ / Pl: ~ați / E: fr avocat, lat advocatus] 1 Persoană care are profesiunea de a acorda asistență juridică. 2 Persoană căreia i se dă dreptul de a apăra interesele sau de a reprezenta afacerile cuiva într-o instanță judecătorească. 3 (Îs) ~ public Reprezentant al Ministerului Public în fața unei instanțe. 4 (Irn) Persoană care se face apărătorul alteia sau al unui principiu, al unei teorii. 5 (Irn; îs) A se face (sau a fi) ~ul cuiva A lua în mod insistent apărarea cuiva.
Prin urmare,
Corect: avocat (s.m.), avocată (s.f.)
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine: