Apoziția reprezintă o explicație (suplimentară), izolată în enunț prin semne de punctuație – care are rolul de a suplimenta, din punct de vedere semantic (informațional) un mesaj.
Relația dintre apoziție și termenul explicat nu este una de subordonare: apoziția nu trebuie confundată cu atributul, din acest punct de vedere. Apoziția este, mai degrabă paralelă din punct de vedere sintactic cu termenul bază, oferind o altă explicație/denumire aceluiași lucru.
De exemplu:
George, fratele lui Mihai, a venit pe la noi.
Acesta, adică prietenul tău, nu ne mai caută.
Ce doi, mai exact Mircea și Alex, sunt studenți.
Apoziția se izolează întotdeauna prin semne de punctuație de regentul său. Astfel, structura va fi una binară, alcătuită din:
Bază (termenul care urmează a fi explicat) + semnul de punctuație (obligatoriu) + apoziție
Apozița se plasează întotdeauna după bază, niciodată în altă poziție.
Mihai (baza), prietenul vostru (apoziția), s-a făcut inginer.
Domnul director – adică George Ionescu – a înțeles cum stă treaba.
Știu cine ești: Marian!
Ca semne de punctuație putem folosi:
-virgula înainte și după apoziție: Mihai, elevul, s-a înscris la concurs.
-linia de pauză înainte și după apoziție: Câinele – adică Azorel – s-a îmbolnăvit.
-două puncte în fața apoziției: E de vină ea: Maria.
Ca termeni suplimentari pentru marcarea apoziției, pot apărea adverbele explicativ: adică, și anume, respectiv, mai exact. Acestea nu au funcție sintactică separat ci vor deveni parte integrantă din structura apoziției.
Prin ce putem exprima apoziția:
substantiv: Popescu, un angajat, se comportă urât.
*atunci când, pe lângă substantiv, mai apar și determinanți ai acestuia, întreaga structură va deveni apoziție, iar aceasta se va numi apoziție dezvoltată:
Andrei, colegul vostru din liceu, este acum deputat.
pronume de diferite tipuri: Cel brunet, mai exact celălalt, tot sună la interfon.
numeral cu valoare pronominală: Celălalt, adică al treilea, se uită urât.
adjectiv: Ești descurcăreț, adică perspicace.
adverb: Cânți bine, adică frumos.
forme verbale nepersonale: Soluția e a munci, adică a citi.
La nivelul frazei, apoziția se poate introduce prin:
conjuncții necircumstanțiale: Găsise cea mai bună variantă: să plece de acasă.
pronume relative: I-am dat de ziua lui niște bani: mai exact ce-i place lui cel mai mult.
adverbe relative: L-am așteptat lângă turn, mai exact unde ne-am întâlnit noi prima dată.
*poate fi introdusă și fără element conector: Este de treabă, adică te ajută când ai nevoie.
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Derivarea: definiție, clasificări, dificultăți + fișă de lucru PDF
Construcțiile morfosintactice: cerință la Evaluarea Națională
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională (2022 – 2025)
„Colți” sau „colțuri”? Cum este corect?
„Aș fii” sau „aș fi”? Cum e corect?
„Veni” sau „venii”? Care e forma corectă?