Încurcate pot părea, uneori, căile limbii române, dar dacă nu noi, vorbitorii și scriitorii (cu sens etimologic N.B.), atunci cine să le și dezlege? Bine v-am (re-)găsit, dragilor, pe a noastră pagină dedicată limbii și literaturii române! Astăzi vom discuta despre adjectivele cu trei „i”. Atunci când auzim „trei «i»”, gândul ne sare la cel mai cunoscut, cred, exemplu: „copiii” – forma articulată cu articol hotărât a substantivului masculin „copil”.
Care sunt situațiile în care putem avea trei „i” la adjective?
Încă din clasele mici știm care este scopul și rostul în lumea aceasta a unui adjectiv: acela de a sta pe lângă un substantiv pe care să-l determine și cu care să se acorde în gen, număr și caz. Tot de pe la școală știm că, dacă ne referim la topica standard, substantivul este primul, iar mai apoi îi urmează adjectivul. Limba română permite însă și topica inversată: din diverse motive, evident, iar, poate, cel mai uzual este acela al emfazei (al sublinierii trăsăturii respective). Pot spune: „copilul descurcăreț”, dar dacă vreau să subliniez această calitate, pot face o inversiune: „descurcărețul copil”. La fel de bine, pot spune „viață frumoasă”, dar dacă vreau să evidențiez cu adevărat frumusețea, voi spune „frumoasa viață”. Ei bine, cum am ajuns la adjectivele cu trei „i”?
E destul de simplu: adjectivele cu trei „i” apar la masculin, plural (formă articulată cu articol hotărât), atunci când adjectivul are deja și un „-i” în temă (este vorba, de regulă, de adjectivele terminate la masculin, singular în „-iu”); – câteva exemple: auriu, argintiu, cărămiziu, propriu, viu etc.. – un „i” va fi parte din tema cuvântului, cel de-al doilea reprezintă desinența de plural, iar cel de-al treilea este articolul hotărât.
!Atunci când stă în fața substantivului, adjectivul va purta articolul hotărât al acestuia. Nu adjectivul este cel articulat, atenție, ci substantivul pe care îl determină!
pereții argintii -> argintiii pereți (argintiu – argintii)
tenișii cărămizii -> cărămiziii teniși (cărămiziu – cărămizii)
Dacă adjectivul se substantivizează, înlocuind, practic, un substantiv, putem avea și situații precum:
Echipa aurie este condusă cu scorul de 5 la 2. Se pare că argintiii câștigă astăzi. (Prin „argintiii” ne referim la membrii echipei argintie”).
Norii albi au dispărut de pe cer. Cenușiii le-au luat locul. (adică „norii cenușii”)
Ei bine, ce părere ai despre adjectivele cu trei „i”? Te-ai gândit și la alte exemple decât cele pe care ți le-am dat? Lasă-le într-un comentariu pe Facebook și hai să discutăm mai multe!
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
„Germene” sau „germen”? Care este forma corectă?
„Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”? Cum ne exprimăm corect?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?