Mergem mai departe în călătoria noastră, fapt pentru care am decis să vorbim astăzi despre un caz particular: „acces” sau „aces”. Unii vor considera prea facilă problematica, însă literele duble dau câteodată dureri de cap în scriere. Acesta este și motivul pentru care acest articol se justifică, într-o oarecare măsură!
Să vedem, pentru început, ce informații regăsim în cadrul Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția a III-a, din 2021) despre acest cuvânt:
acces2 (intrare) s. n., pl. accesuri
acces1 (atac, izbucnire) s. n., pl. accese
Se poate, cu ușurință, observa că forma corectă este doar cea cu doi „c”, varianta „aces” nefiind măcar menționată, fapt pentru care o vom considera o greșeală și o vom evita. De asemenea, DOOM-ul ne indică două forme diferite de plural, pentru cele două sensuri diferite ale termenului. Termenul „acces” face, deci, parte din categoria omonimelor parțiale.
Să vedem și ce sensuri poate avea acest substantiv:
ACCÉS, (1) accesuri, (2) accese, s. n. 1. Posibilitate de a pătrunde, drept de a ajunge până într-un loc sau până la o persoană; p. ext. intrare. ◊ Cale (sau drum, șosea) de acces = drum care face legătura cu o șosea importantă, cu o localitate etc. Rampă de acces = porțiune de drum în pantă care permite urcarea vehiculelor pe o șosea mai înaltă, pe un pod etc. ◊ Expr. A (nu) avea acces = a (nu) avea permisiunea să meargă undeva, a (nu) avea voie să pătrundă undeva. 2. Ansamblu de tulburări clinice ale organismului care se manifestă brusc, în stare de sănătate aparentă și care se repetă de obicei la intervale variate. ♦ Izbucnire violentă (și trecătoare) a unei stări sufletești. – Din fr. accès, lat. accessus.
În legătură cu literele geminate (duble), sunt destul de multe cuvinte care ajung să trezească nesiguranță în ceea ce privește scrierea corectă. Un celebru exemplu este succes, unde aceeași literă „c” se scrie de două ori. Problema nu ne este străină nici în rândul vocalelor. Avem foarte multe serii de cuvinte cu hiat format din două vocale identice. Iată câteva exemple: „idee”, „continuu”, „alcool”, „cooperare”, „zoologie”. Atâta timp cât dicția noastră este corectă și clară, lucrurile rămân simple. Problema aceasta apare mai ales la persoanele care nu pronunță corect cuvântul ori care se grăbește în pronunție. Există, astfel, riscul de a da naștere unor cuvinte care nici măcar nu există înregistrate în vocabularul nostru. Dicționarele ne pot ajuta în această privință, întrucât ni se oferă forma corectă și, în anumite situații, chiar și modul corect de pronunție.
Iată că vorbim despre două sensuri total diferite. Dacă ne referim la pluralul „accesuri”, termenul are sensul de „intrare” / „posibilitate de pătrundere într-un spațiu”, iar dacă vorbim despre „accese”, sensul este unul patologic (boală fizică), referindu-ne la tulburări ale organismului. Cele două nu trebuie confundate, întrucât exprimă realități total diferite!
Prin urmare,
Corect: acces
Greșit: aces
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„Întradevăr” sau „într-adevăr”? Care este varianta corectă?
„Șchioapătă” sau „șchiopătează”? Cum conjugăm corect?
„Germene” sau „germen”? Care este forma corectă?
„Mi-ar place” sau „mi-ar plăcea”? Cum ne exprimăm corect?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
Moduri și timpuri verbale: exerciții (30 de cerințe)
Atribut sau apoziție (test grilă de 30 de întrebări)