Să vorbim puțin și despre verbul „a șchiopăta”! Întrucât ambele variante circulă libere, astăzi vrem să vă răspundem la încă o întrebare. Care este forma corectă la indicativ, prezent, persoana a III-a: „șchioapătă” sau „șchiopătează”?
Conform Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (ediția din 2005), ambele forme ale verbului sunt corecte:
!șchiopătá (a ~) vb., ind. prez. 3 șchioápătă/șchiopăteáză; conj. prez. 3 să șchioápete/să șchiopătéze
Să vedem o conjugare la indicativ, prezent a verbului!
Eu șchioapăt / șchiopătez
Tu șchioapeți / șchiopătezi
El / Ea șchioapătă / șchiopătează
Noi șchiopătăm
Voi șchiopătați
Ei / Ele șchioapătă / șchiopătează
Regula se păstrează și în cazul modului conjunctiv, timpul prezent (cu excepția evidentă a persoanei a treia, unde formele sunt „să șchioapete” / „să șchiopăteze”
Haideți să vedem și o definiție a termenului, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române:
ȘCHIOPĂTÁ, schioápăt, vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior decât pe celălalt (sau pe celelalte); a umbla ca un șchiop; a șchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desfășura în mod normal, a nu funcționa bine, a se poticni. [Prez. ind. și: șchiopătez] – Lat *excloppitare.
O definiție mai amplă ne este oferită de Micul Dicționar Academic (ediția din 2010):
șchiopăta [At: DOSOFTEI, PS. 55/16 / V: (îrg) schi~, schiopăti, schiopota, schip~ (Pzi: ~tesc), ~peta, ~pota, școp~, școpeta / Pzi: ~tez, (reg) șchiopăt / E: ml *excloppitare] 1 vi (D. ființe) A merge sprijinindu-se mai puțin pe un picior decât pe celălalt (sau pe celelalte) Si: (reg) a șanta3, a șângăvi, a șchiopa (3), a șchiopârca, a șodâlcăi, a șoflânca, șoltâcăi, a șoncăi (1), a șontăi, a șontâcăi, a șontâcălui, a șontorogi (1), a șonți1 (1), a șovâlcăi (1), a ștrofălui2. 2-3 vtr (Rar) A (se) șchiopa (1-2). 4 vi (Rar; d. oi) A se îmbolnăvi de șchiop (11). 5 vi (Fig; fam) A nu funcționa bine Si: (pop) a se poticni.
În concluzie,
Corect: șchioapătă / șchiopătează
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și: