Vom încărca aici rezolvarea subiectului I A din testul 7 de antrenament (publicat în 19 arpilie 2021)

 

Materialul îl veți găsi și aici(click pentru descărcare) și haideți să ne apucăm de treabă!

 

 

Subiectul I

 

Textul 1

 

Visează luna-n ceruri!… sub visul cel de lună

Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună.

Nicio mişcare-n frunze, şi nicio adiere

Nu tulbură în treacăt a nopței* dulci mistere.

Albina doarme-ascunsă în macul adormit, […]

Şi raza argintie din stele deslipită*

Căzând, săgeată lungă, prin umbra tăinuită,

Se duce de aprinde văpăi tremurătoare

În albele şiraguri de rouă lucitoare.

 

Dar cine-acum, ca raza, în lumea nopței zboară?

Ce umbră, cu sfială, prin arbori se strecoară

Şi merge drept la malul pârăului din vale?

Oprindu-se-ngrijită ades în a sa cale,

Ea vine lângă apă, cu drag la ea priveşte […].

Şi iarba de pe maluri se pleacă s-o privească,

Şi trestia se-ndoaie voind ca s-o oprească,

Şi apa-n vălurele de aur se-ncrețește

Şi nuferii se mişcă, bâtlanul* se trezeşte,

Pădurea cântă imnuri, şi luna amoroasă

Revarsă pe copilă o mantie-argintoasă.

 

Vasile Alecsandri, Legenda rândunicăi (fragment)

 

 

Textul 2

 

Veniră apoi adevărații prieteni, rudele mai presus de sânge. Erau trei: Vasile Bănățeanu, Roman al lui Tudorel și Adam al Vicii. Eram născuți tuspatru în același an. Vârsta mea de la cinci la șapte ani stă sub zodia de auroră a acestor prietenii. Dimineața, de abia trezit, numai ce auzeam strigăte din curte, din toate puterile […]. Fusese așa de lungă noaptea! O noapte întreagă nu ne-am văzut! De multe ori îi lăsam într-adins  să cheme, cât mai mult și cât mai felurit, căci Mamii îi făcea un deosebit haz acest cor ce varia între răcnete și cântec. Mă îmbrăcam și ieșeam. Jocurile noastre iscodiseră toate virtuțile nisipului. Exploatam o grămadă mare de nisip mărunt, pus de cineva sub castanul uriaș din fața casei. […]  Ne statorniceam, pentru ziua întreagă, cu o pasiune ce nu cunoștea nici foame, nici sete, nici frig, nici canicule, în împărăția nisipului. Cu mânuțele noastre, ce-și însușiseră mișcări […] și precizii de mistrie, născoceam ganguri subtile, arcade, catacombe și noi, și noi forme arhitectonice. Apoi, câteodată dintr-o nimica toată, cei patru prieteni ne schimbam în flăcări. Pentru un cuvânt scăpat, pentru o nebăgare de seamă, cădeam la dezbinare. Se ridica un fel de război al tuturor contra tuturor. […] Cei trei se retrăgeau din curte, și fiecare se baricada în poarta sa. […] După o jumătate de oră, ca la o chemare, […] ne găseam iarăși cu toții pe grămada de nisip, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. […]

Timpul ni-l iroseam în joacă aproape neîntreruptă. Cugetul nostru își învăța imperativele de la păsări și flori, astfel că datoria noastră era numai aceea de a crește. Uneori puteam să fim, totuși, și folositori gospodăriilor, cel puțin pe la margini. Cădea asupra noastră sarcina de a ne duce după-amiaza cu gâștele, la pășune, „sub arini”, un loc în partea mai de sus a satului, între iaz și răzoare*. Locul era pe-atunci cuprins de arini stingheri și de pajiște. Luaserăm obiceiul de a sta-ntr-o rână la umbra unui arin, din care cădeau arome amărui peste noi, în timp ce puii de gâscă, cu un dulce gâgâit, conversau întinzându-și gâturile lungi unul spre celălalt și se împrăștiau în căutarea ierbii și a troscoțelului. Din când în când, unul dintre noi trebuia să se ridice să controleze dacă gâștele n-au trecut râul pe pășunea vitelor. De altfel, pentru astă treabă, în primul rând, eram puși de pază. În mijlocul cercului nostru, după-amiezile deveneau parcă mai lungi, după cum erau jocurile și poveștile. […] Într-o seară, când să-mi culeg gâștele de sub arini, ia-le de unde nu-s! Un ceas rău, o clipă de nebăgare de seamă […] interveniseră în slujba noastră. Era sigur că gâștele, folosindu-se de neatenția noastră, trecuseră gârla. Am luat și eu apa în diagonală, am descins pe celălalt țărm, dar nu le-am mai dat de urmă. Căutai pe unde putui până târziu. Îmi ascuții urechile, în dreapta, în stânga. Nimic!

În cele din urmă am fost nevoit s-o iau spre casă, să-mi mărturisesc, cu un simțământ de scrâșnire, păcătoșenia. Era, orice s-ar spune, un dezastru: să-ți lipsească cincisprezece gâște! De m-aș fi întors cel puțin cu una-două! Dar nu! La apelul nominal – nu mi se răspunse cu niciun gâgâit. Mi-am rostit fără înconjur, singur, sentința, numindu-mă „porc de câine”, iar Mama și cu Tata m-au lăsat să plâng. Pe urmă Tata îmi zise: „Haid’ cu mine!” Ca un păcătos ce mă simțeam, pornii trecând lângă Tata. O luarăm prin

„guruieț” spre biserică, de-acolo am cotit în ulița din fundul grădinilor. Încotro o țineam pe cărări atât de întortocheate? Eram nerăbdător s-o știu, dar Tata nu-și grăbea pasul. Mă ducea oare până în Șirini, un câmp neted către cetatea Bălgradului ca să mă arunce în sorbul de nămol […]? Ne-am oprit la capătul de deasupra al uliței de mijloc ce taie satul de-a curmezișul. Ajunserăm în fața „călășturii”, un colț de răzor închis cu garduri înalte, unde jitarii* și paznicii adunau toate vietățile domestice găsite în abatere de la pravila câmpului. Tata a plătit „gloaba”* reglementară, câțiva bani de fiecare gâscă, iar eu putui să-mi scot pâlcul din călăștură. Acum îmi îndrumam iarăși cârdul prin sat în bătaia lunii. Niciodată nu-mi văzusem gâștele cu gușile așa de pline! Pe calea pierdută, pe unde se rătăciseră, au dat peste trifoi și varză. Eram de două ori fericit. Fericit că Tata nu m-a lepădat în sorb, și fericit că mi-am găsit „sufletele”. „Pentru gloaba ce-ai plătit” – zic eu, ca să leg vorba cu Tata – „încaltea de-ar fi murdărit cum se cuvine pajiștea vitelor! Da’ ce? Numai vitele să aibă iarbă mare, gâștele nu?” Vorbele mi le-am spus și pentru ca să întrebuințez cuvântul „încaltea”, ce nu era uzual în sat, dar pe care îl auzisem într-una din zile de la un trecător străin. Tata și-a ascuțit urechea zâmbind când auzi cuvântul și-l rosti în șoaptă și el: încaltea.

Lucian Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor

 

 

 

  1. Notează două specii de plante identificate în textul 1.
    Răspuns propus: „trestia” și „nuferii”.
  2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Copiii duceau gâștele la păscut în locul numit

a.„călăștură”.

b.„la iaz”.

c.„la răzoare”.

d.„sub arini”.

Răspuns corect: d.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Dacă se certau, cei patru copii se împăcau după ce

a.își cerea iertare cel care greșise.

b.se baricadau în curtea lui Vasile.

c.uitau motivul conflictului, în scurt timp.

d.unul dintre ei termina castelul din nisip.

Răspuns corect: c.

  1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.

Într-o seară, copilul pierde

a.două gâște.

b.trei gâște.

c.13 gâște.

d.15 gâște.

Răspuns corect: d.

  1. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
    bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Noaptea este tulburată de un vânt puternic. X
Stelele se reflectă în picăturile de rouă. X
Fata se oprește pe malul unui pârâu, în apropierea unei păduri. X
Cei patru copii care se jucau sub castan erau verișori. X
Tatăl recuperează gâștele după ce plătește amenda. X
Copilul cunoștea cuvântul „încaltea” de la un străin. X
  1. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos.

a.„Visează luna-n ceruri!… sub visul cel de lună/Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună./Nicio mişcare-n frunze, şi nicio adiere/Nu tulbură în treacăt a nopții dulci mistere.”

Răspuns propus: Tiparul textual identificat este cel descriptiv.

b.„Am luat și eu apa în diagonală, am descins pe celălalt țărm, dar nu le-am mai dat de urmă. Căutai pe unde putui până târziu. Îmi ascuții urechile, în dreapta, în stânga. Nimic!”

Răspuns propus: Tiparul textual identificat este cel narativ.

 

  1.  Interpretează, în cel puțin 30 de cuvinte, o figură de stil identificată în textul 1, pe care o vei preciza.Răspuns propus: Figura de stil identificată în textul-suport 1 este enumerația: „Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună”. Prin intermediul acestei enumerații, sunt redate elementele care formează cadrul natural descris, acestea fiind totodată și personificate prin intermediul verbului „a visa” la indicativ, prezent.
  2. Care este emoția  transmisă/sentimentul transmis prin peisajul prezentat  în  strofa  întâi din textul 1? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând fragmentul indicat.Răspuns propus: Prima strofă extrasă din textul „Legenda rândunicăi” de Vasile Alecsandri expune un veritabil tablou feeric al nopții de primăvară. Emoțiile care acompaniază această descriere de tip tablou sunt de liniște sufletească, de armonie și de iubire față de natură. Liniștea naturii nu este întreruptă, în această strofă, de nimic. Elementele naturale sunt, în această strofă, perfect armonizate: „Flori, ape, cuiburi, inimi visează împreună”, iar liniștea nu este tulburată de nimic: „Nicio mişcare-n frunze, şi nicio adiere /Nu tulbură în treacăt a nopţei”
  3. Asociază fragmentul din Legenda rândunicăi de Vasile Alecsandri cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre

 

Fragmentul extras din „Legenda Rândunicăi” de Vasile Alecsandri expune un feeric tablou de natură, în care toate elementele se află într-o perfectă armonie. Un text literar care expune, de asemenea, o armonie a naturii, transmițând emoții pozitive cititorului, este „Dimineața”, de același autor.

Spre deosebire de „Legenda rândunicăi”, care descrie un peisaj de natură nocturn, textul „Dimineața” descrie un peisaj de natură diurn (matinal).

 

Partea B se găsește aici:

Rezolvarea testului 7 de antrenament (subiectul I, B) pentru Evaluarea Națională (12 aprilie 2021)

 

 

 

 

Link către canalul nostru de YouTube:

Dă-ne un like pe FACEBOOK(click) :)!

Follow pe Instagram instagram vox valachorum

Manualul digital Vox Valachorum: aici

 

Dacă ți-au plăcut testele de antrenament, te-ar putea interesa și:

Punctul ca semn de punctuație și ortografie (.)

Autori români: locul natal al celor mai importanți scriitori (15 întrebări)

Pseudonime literare: recunoști numele real al autorului?

Cum se numesc locuitorii din…? Test de 25 de întrebări cu demonime

Care este forma corectă a cuvântului din imagine? (test online de 30 de întrebări)

 

Please Login to Comment.