B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă prietenia poate sau nu să fie influențată de vârstă, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Nicolae Manolescu – 70, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SIMULARE TIMIȘ, 2023
Subiectul I (50 de puncte)
Citește următorul fragment:
Îl cunosc pe Nicolae Manolescu de o eternitate, în termeni mai puțin poetici, de aproximativ o jumătate de secol. L-am identificat, nu-mi amintesc exact când și nici cum, printre studenții anului al II-lea al Facultății de Litere, cărora le predam atunci epoca pașoptistă. L-am pierdut apoi din vedere (…). L-am regăsit peste un răstimp în calitate de tânăr asistent, adus la catedră de G. Ivașcu. Cam tot în acea vreme și-a început și faimoasa cronică literară la Contemporanul, sub oblăduirea aceluiași providențial Ivașcu.
M-au frapat la Manolescu, din capul locului, inteligența ascuțită, care-i permitea să plonjeze direct în miezul operelor analizate ori al problemelor în discuție, mintea echilibrată și clară, capacitatea de a privi realitatea cu sânge rece (…). Mi-a plăcut la el aptitudinea înnăscută de a vorbi fără emfază și de a găsi totdeauna, în oralitate, ca și în scriere, un mod natural și simplu al rostirii, care face accesibile ideile cele mai abstracte, fără a le trivializa, și evocă palpabil simbolurile, fără a destrăma ceea ce în ele e destinat a rămâne enigmatic. Luciditatea îl imuniza împotriva soluțiilor iluzorii, iar spiritul de independență, veșnic treaz sub felul său manierat și urban în relațiile cu ceilalți, îl împingea mereu la nonaliniere. (…)
Relațiile noastre de prietenie s-au înfiripat treptat. O vreme ele au stat sub semnul protocolului, impus dediferența de vârstă și rang. Căci relaxarea caracteristică tipului american de colegialitate nu exista în timpul tinereții noastre, când predominant era modelul francez de politețe, distant și formalist. Dar destul de rapid am depășit această fază, cu care personal nu mă împăcam. Un moment hotărâtor a fost cel în care am obținut să-mi spună pe nume și să mă tutuiască. E totuși semnificativ că, neaparținând aceleiași generații, prietenia noastră n-a fost la început, nici n-a devenit mai târziu, una de intimități și ambiții comune, ci de idei și atitudini. Adevărul este că nu ne-am văzut niciodată des, fie pentru că Manolescu era mereu aglomerat de sarcini și urgențe, fie pentru că avea o agendă proprie diferită de a mea, cu alte priorități amicale. Chiar și acum, când locuim la mai puțin de 5 minute unul de celălalt, ne întâlnim rar.(…)
Manolescu a produs în cariera sa o mulțime de cărți valoroase: monografii despre Odobescu, Maiorescu, Sadoveanu, marea frescă a romanului românesc din Arca lui Noe, câteva volume de Teme dedicate literaturii universale, o carte despre poezie, recenta Istorie a literaturii… și încă altele și altele. A fost și a rămas un profesor excelent, la cursurile căruia se îmbulzesc studenții. (…)
Prin autoritate și extraordinara priză a articolelor sale săptămânale în mediile intelectuale a reușit să devină, în deplinul înțeles al cuvântului, un „lider de opinie” și încă unul carismatic. A constituit efectiv un exemplu a ceea ce s-a numit „rezistența prin cultură”.
Paul Cornea, Un septuagenar de 50 de ani (în volumul Nicolae Manolescu – 70)
Prietenia reprezintă un sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care leagă două persoane; e o legătură care se stabilește între persoane, pe baza acestor acestor stări afective. Consider că prietenia nu este influențată de diferența de vârstă, deoarece ea constă într-o conexiune mult mai puternică între cei doi indivizi.
În primul rând, vârsta poate aduce multiple diferențe între persoane, dar coeziunea intereselor e superioară aspectelor ei secundare. Prietenia dintre doi oameni din generații diferite poate exista doar sub perimetrul unei arii comune. De pildă, așa cum se ilustrează și legătura dintre Paul Cornea și Manolescu, ușor distantă, dar puternică din perspectiva culturalității: „neaparținând aceleiași generații, prietenia noastră n-a fost la început, nici n-a devenit mai târziu, una de intimități și ambiții comune, ci de idei și atitudini”.
În al doilea rând, diferențele de vârsta pot reprezenta chiar un factor pozitiv într-o relație de prietenie, pentru că va exista mereu un membru cu mai multă experiență care poate îndruma sau sări în ajutor dacă este cazul. Sentimentele pot fi coordonate pentru o bună colaborare. De pildă, o relația dintre frați dacă este bine fundamentată poate conduce și înspre o conexiune profundă de prietenie. Fratele meu mai mare îmi va rămâne un prieten etern, fiindcă pentru mine reprezintă protecție și sprijin. La rândul meu mă străduiesc mereu să-i fiu de folos.
În concluzie, prietenia nu va ține cont de vârstă. O relație sinceră se va baza pe respect și ajutor reciproc, ceea ce va conduce la satisfacerea intereselor de ordin comun. Valoarea relației de amiciție nu constă într-un număr și în intensitatea trăirii ei.
Tot pe site-ul nostru vei găsi și continuarea rezolvării acestei simulări (Ilfov, 2023).
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Perfect simplu sau mai-mult-ca-perfect? Alege forma corectă!
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„A digera” sau „a degera”? Care este forma corectă?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
„De vină” sau „devină”? Cum scriem corect?