B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă profilul cultural al unui dascăl contribuie sau nu la formarea personalității unui adolescent, raportându-te atât la informațiile extrase din textul dat, cât și la experiența personală sau culturală.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea, respectarea precizării privind numărul minim de cuvinte. 6 puncte
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să dezvolte subiectul propus.
SIMULARE Brăila, 2023
Subiectul I (50 de puncte)
Am avut parte, la Liceul „Spiru Haret”, de profesori buni. Nu șovăi a folosi chiar termenul – desigur, uzat, desigur, convențional – profesori eminenți. Acesta-i cuvântul, n-am ce-i face! Mai toți vrednici a vorbi de la o catedră universitară. Un matematician ca I. Banciu, un istoric ca C. Moisil, un literat ca G. Marinescu, un latinist ca Nd. Locusteanu, un francofon ca Iosif Frollo. Și un chimist ca Art. Voitinovici – îndeobște neiubit, neînțeles, neapreciat. […] Dar oameni ca Banciu (s-a învrednicit de elogiile lui Ion Barbu, nu și de ale lui Mircea Eliade!), Moisil, Locusteanu ori și ca Vasile Haneș, D. Focșa, D. Papadopol au fost mereu lăudați și pomeniți de foștii lor elevi, cum se cuvine. Pace lor. Pe un
altul dintre profesorii noștri se cade, cred, să încerc a-l reabilita: pe D. Ioanițescu.
Preda filosofia, istoria, geografia. Ar fi putut preda orice, atât era de citit, de larg la minte, de curios a ști în toate domeniile culturii. Își făcuse o reputație ambiguă: de om versatil, nițel prea inteligent, prea vorbăreț; […] Îi plăcea să glumească. Era meșter în definiții sumare și neașteptate. […]
Mie unuia, pentru o teză despre cuptoarele Siemens – Martin (geografie economică) îmi dăduse de-a valma: nota10 pe teză, media 10 pe trimestrul respectiv, media generală 10 pe tot anul și învoirea de a veni la lecțiile sale numai dacă voiesc. Voisem, mai încape îndoială, și nu numai din elementară obligație școlărească și recunoștință, ci și pentru că mă desfătam cu o pedagogie neconvențională, caldă, vie.
Ioanițescu a fost pentru cursul secundar ceea ce Nae Ionescu a însemnat pentru viața universitară: duh, vervă, provocare. […] Logica ne-o inculca*, folosind cărticica lui Maiorescu: foarte încet, migălos, vorbă cu vorbă, îndelung. A fost o încântare și o treabă utilă, ne-a dat reguli și principii pe care nu le-am părăsit. Călătorise destul de mult, geografia se confunda, nu rareori, cu jurnalul turistic al unui om simțitor, vioi, atent, informat și nu lesne cucerit de aparențe și formule. Ne-a deschis larg ferestre, orizonturi și perspective. […] Mulți dintre colegii (și chiar elevii) săi l-au privit, de nu cu ostilitate, în orice caz cu un surâs prins între amuzament și iritație. Dar el, mai presus decât toți – poate
mai temeinici specialiști, mai sârguincioși, mai supuși modelelor tradiționale – , ne-a pus în contact direct cu bazele, exigențele și salturile culturii. El ne-a transmis nu ce stă scris în cărți, ci fluidul menit a ne rămâne după uitarea a tot ce învățam: care, potrivit definiției lui Ed. Herriot, constituie cultura însăși. El ne-a dezvăluit esențele ei: curajul, neastâmpărul, nepotolita sete, bucuria cunoașterii, îndoiala, degajarea și un soi de părelnică frivolitate sub care se află smerenia minții.
Ne-a luminat copilăria, prima tinerețe. Sfântă copilărie! Curată tinerețe!
N. Steinhardt, Escale în timp și spațiu
Propunere de rezolvare:
Relația maestru-discipol a fost întotdeauna vitală pentru dezvoltarea profesională și emoțională a unui individ. Încă de la o vârstă fragedă, omul își ia drept model pe cel ce îl poate învăța: la început părinții – poate cea mai importantă piesă în educația cuiva – iar mai apoi dascălii (pornind de la grădiniță și clasele primare, până la ciclul universitar). Fiind un model, profesorul va influența într-o foarte mare măsură evoluția elevului / studentului. Consider că profilul cultural al unui dascăl contribuie foarte mult la dezvoltarea personalității unui adolescent.
Pe de-o parte, pregătirea unui dascăl poate servi drept model de urmat pentru elevii sau studenții săi. Un exemplu concret regăsim și în textul suport, unde D. Ioanițescu este atât de îndrăgit de autor, încât acesta își dorește să participe la toate cursurile sale, cu toate că avea deja media 10 asigurată. Elevul a ajuns să urmeze cu pasiune cursurile dascălului, notele nemaifiind pe primul loc.
Un alt argument constă în inspirația pe care profesorul i-i insuflă elevului. Dacă profesorul este stăpân pe ceea ce face, iubindu-și meseria, acesta poate inspira elevul să îl urmeze, ajungând chiar să dezvolte o carieră în acea direcție. Un caz concret este relația dintre Mihai Eminescu și dascălul său, Aron Pumnul. Acesta din urmă a ajuns să fie o adevărată inspirație pentru tânărul poet, acesta dedicându-i și o poezie „La mormântul lui Aron Pumnul”.
În concluzie, profilul cultural al profesorului este un element forte în construirea unei bune relații cu elevul / studentul. Dezvoltarea psihologică a acestuia este direct influențată de profesor, întrucât acesta, dacă inspiră, devine un model de urmat. Atât Steindhart, cât și Eminescu pot fi exemple în această direcție.
Tot pe site-ul nostru vei găsi și continuarea rezolvării acestei simulări (Brăila, 2023).
Aprecierea ta înseamnă un plus de motivație pentru noi!
Încearcă și cursurile noastre! 
Alte sugestii pentru tine:
Perfect simplu sau mai-mult-ca-perfect? Alege forma corectă!
„Respectos” sau „respectuos”? Cum ne exprimăm corect?
„A digera” sau „a degera”? Care este forma corectă?
„Findcă” sau „fiindcă”? Cum este corect în limba română?
„De vină” sau „devină”? Cum scriem corect?