O călătorie cu metroul poate fi foarte eficientă, în special din perspectiva timpului economisit. Dar v-ați pus vreodată întrebarea cum se spune corect? Metro sau metrou?
Sigurul oraș în care putem găsi metroul în România este Bucureștiul. Construite în perioada comunistă, căile de transport subterane se dovedesc a fi folositoare, motiv pentru care se doresc și în alte zone urbane. Să ne îndreptăm atenția acum spre cuvintele care ne ridică semne de întrebare. Dacă auzim spunându-se metrou, la o primă impresie fugară poate că am tinde să credem că el este articulat enclitic (cu articol hotărât), dar căruia îi lipsește litera finală l. Însă lucrurile stau diferit. Iată forma sub care găsim cuvântul expus în DEX.
METRÓU, metrouri, s. n. Mijloc de transport în comun pe cale ferată urbană subterană, mai rar aeriană sau la nivelul solului; tren subteran, metropolitan (2). [Var.: metró s. n.] – Din fr. métro.[1]
Termenul provine din limba franceză, de la métro. În română, Dicționarul Explicativ aduce în discuție lexemul metrou, cu posibila variantă metro, la fel ca în limba de proveninență. Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române, cel care stabilește normele după care cuvintele sunt valabile, amintește doar prima varintă pe care o vom considera corectă.
metróu (me-trou) s. n., art. metróul; pl. metróuri
Cuvântul este unul bisilabic și se va despărți în silabe astfel: me-trou, iar accentul va cădea mereu pe litera o. Dacă vom dori să utilizăm substantivul la numărul plural vom spune / scrie metrouri. Forma articulată pentru genititv-datv este metroul, iar în articuluarea colocvială l-ați putea întâlni și metrou’ (dar neapărat cu apostrof la sfârșit deoarece el marchează absența literei finale).
La vară voi călători cu meroul.
În concluzie,
Corect: metrou
Greșit: metro
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și: