Să discutăm despre inversiune din punct de vedere stilistic. Care este rolul acesteia într-un text? Citește informațiile prezentate mai jos, iar la sfârșit te provocăm la un joc.
INVERSIUNEA este procedeul stilistic prin care topica normală a unei propoziții/fraze este răsturnată. Acest schimb are rolul de a scoate în evidență un anumit cuvânt/sintagmă expusă inițial.
În limba română există o ordine a așezării cuvintelor într-o propoziție/frază. Din acest motiv schimbarea topicii unor cuvinte este
evidentă, iar acest fapt într-un text literar se poate considera inversiune – figura de stil despre care vorbeam.
De cele mai multe ori acest schimb se produce între substantiv și un adjectiv (sclipitoarea-i mantie, întunecatul cer, gingașul braț), dar este perfect normal să o regăsim și în alte combinații. Astfel, în această situație atenția se centrează pe însușirile atibuite substantivelor.
Exemple literare de inversiuni
- Mihai Eminescu: Ei cinară-n mândre muzici/Cu de aur vase, linguri.
- Lucian Blaga: Dulcele, ce începu/cântecul, l-auzi și tu?
- Tudor Arghezi: Cu o prună nu prea mare/Umpli rasă-o zăcătoare.
Link către canalul nostru de YouTube:
Vezi și:
Figuri de stil: PERSONIFICAREA (+joc)